Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Azerbaidjan
Rezoluțiile au fost adoptate la 16 aprilie, iar la 20 aprilie ambasadorii belgian și olandez în Azerbaidjan, Julien de Frépon și Marian de Jong, au fost convocați separat la Ministerul de Externe al Azerbaidjanului. Ambii au fost interogați. Documentele adoptate de parlamentele belgian și olandez sunt considerate de partea azeră drept „o altă încercare iresponsabilă de a submina suveranitatea și integritatea teritorială a Azerbaidjanului, precum și procesul de pace în curs între Azerbaidjan și Armenia””, scrie 1news.az.
Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a făcut apel la părțile belgiană și olandeză „să ia măsuri eficiente pentru a preveni deteriorarea relațiilor bilaterale de către grupurile anti-azerbaidjaniene din parlamentele lor”.
Reacția Milli Majlis
Milli Majlis s-a exprimat, de asemenea, cu privire la această chestiune, a raportat AzerTag.
Declarația parlamentului a afirmat că documentele „denaturează istoria și consecințele conflictului care a existat între Azerbaidjan și Armenia”.
„Prezentarea persoanelor, a căror comitere a crimelor de război și a crimelor împotriva umanității a fost dovedită în cadrul unui proces juridic transparent și deschis, drept „prizonieri de război” și solicitarea eliberării lor reprezintă, în primul rând, un atac asupra normelor de drept internațional, a drepturilor omului și a statului de drept, la care se face referire în documentele menționate”, au afirmat deputații azeri în declarație.
Milli Majlis a cerut parlamentelor Belgiei și Olandei „să pună capăt campaniei de ură împotriva Azerbaidjanului și măsurilor care dau o lovitură eforturilor de consolidare a păcii în regiune”.
Rezoluția a fost adoptată „într-un moment critic”
Rezoluțiile privind situația din Caucazul de Sud au fost adoptate aproape simultan de Camera Reprezentanților din Belgia și de Camera Reprezentanților din Țările de Jos. Parlamentarii au cerut Azerbaidjanului eliberarea imediată a foștilor lideri ai Nagorno-Karabahului și a altor persoane deținute de la evenimentele din 2023. De asemenea, ei și-au exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la conservarea monumentelor armenești din Karabakh. Documentul olandez menționează posibilitatea revizuirii unor aspecte ale parteneriatului energetic și economic cu Baku dacă „drepturile omului și dreptul internațional nu sunt respectate”.
Potrivit deputatului belgian Michel de Magda, noua rezoluție a fost adoptată „într-un moment crucial pentru Armenia”. Țara va găzdui două summituri europene majore în următoarele săptămâni, iar alegerile parlamentare se apropie.
Instituționalizarea păcii
Scandalul a izbucnit pe fondul progreselor înregistrate în relațiile dintre Baku și Erevan. În cadrul unui summit desfășurat la Washington la începutul anului 2026, cele două părți au ajuns la un acord de principiu cu privire la 90% din textul unui tratat de pace. Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan și președintele azer Ilham Aliyev au primit chiar Premiul Frăției Umane.
Oficialii armeni nu au comentat rezoluțiile, însă, potrivit Armenpress, în timpul prezentării programului electoral al partidului de guvernământ Pactul Civil, prim-ministrul Nikol Pashinyan a declarat că în viitorul apropiat vor fi stabilite legături de afaceri între Armenia și Azerbaidjan, ceea ce va fi unul dintre cele mai importante mijloace și instrumente pentru instituționalizarea păcii între cele două țări.
