Alegerile din Găgăuzia: nouă candidați vizează funcția de bașcan

Adaugă Logos Press ca sursă preferată pe Google

După cum a informat Comisia Electorală Centrală (CEC) a Moldovei cu câteva ore înainte de expirarea termenului limită, consiliile electorale din circumscripțiile Comrat, Cădîr-Lunga și Vulcănești au primit cereri de la 133 de persoane care doresc să candideze pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Gagauziei. Dintre aceștia, 40 de persoane au fost desemnate de partide politice. În același timp, din cele 93 de persoane care au primit liste pentru colectarea semnăturilor susținătorilor, 15 se află în proces de colectare a semnăturilor și nu au depus încă documentele pentru înregistrare.

La momentul publicării comunicatului de presă al CEC, erau înregistrați 26 de candidați pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Gagauziei, dintre care 20 au fost desemnați de partide politice, iar 6 candidează independent.

Atenția se concentrează asupra alegerilor pentru funcția de Bașkan

În ceea ce privește alegerile pentru funcția de Bașkan al Gagauziei, la momentul publicării comunicatului erau înregistrați trei candidați. Unul dintre aceștia a fost desemnat de un partid politic, iar ceilalți doi sunt candidați independenți. Documentele depuse de alți doi candidați la funcția de șef al autonomiei se află în curs de examinare, iar trei persoane, cărora li s-au eliberat liste pentru colectarea semnăturilor susținătorilor, continuă acest proces și nu au depus încă documentele de înregistrare, a precizat comisia.

În același timp, CEC a precizat că cererile și documentele sunt examinate de comisiile electorale competente în termen de maximum șapte zile de la depunere. Abia după înregistrarea tuturor candidaților, campania electorală va începe simultan pentru toți – începând cu 16 octombrie 2026.

Din comunicatul CEC nu reies listele nominale ale candidaților deja înregistrați și ale celor care așteaptă decizia comisiei. Însă un fapt atrage atenția. Conform datelor CEC, în total, 8 candidați și-au exprimat dorința de a participa la alegerile pentru funcția de Bashkan – trei sunt deja înregistrați, documentele a doi sunt în curs de examinare, iar alți trei strâng semnături. În spațiul public au apărut însă declarații privind intenția a 9 persoane de a participa la alegerile pentru funcția de șef al autonomiei.

Așa cum a scris anterior Logos Press, până la 26 septembrie, șase persoane și-au anunțat intențiile:

– Fiodor Gagauz – fost deputat în Parlamentul Moldovei, desemnat de Partidul Socialiștilor (PSRM);

– Alexandru Stoianoglo – actual deputat în Parlamentul Moldovei, fost procuror general (candidat independent);

– Corneliu Dudnic – fost deputat al Partidului Democrat (candidat independent);

– Serghei Anastasov – primarul orașului Comrat (candidat independent);

– Petru Vlah – jurist și om de afaceri (candidat independent);

– Roman Tiutin – fost deputat în Adunarea Populară a Gagauziei, din partea partidului „Alianța Moldovenilor”.

După această dată, și Partidul Popular Gagauz și-a anunțat intenția de a prelua conducerea puterii executive în Gagauzia, propunându-l ca candidat pe Ivan Cîlcic, primarul satului Copceac, fostul deputat în Parlamentul Moldovei Oleg Garizan și o altă fostă deputată în Parlament, Ivanna Koksal.

Cine dintre acești nouă candidați a „lipsit” din comunicatul CEC? Din datele publice se poate constata cu ușurință că cei trei candidați înregistrați sunt Fedor Gagauz, Alexandru Stoianoaglo și Corneliu Dudnic. Cei doi care au depus documentele și așteaptă decizia CEC au fost primarul orașului Comrat, Serghei Anastasov, și primarul localității Copceac, Oleg Garizan.

La scurt timp după comunicatul de presă al CEC, a apărut informația că și Ivanna Koksal a depus documentele la autoritatea electorală.

Rămân Petru Vlah, Ivan Cîlcic și Roman Tiutin. Primul dintre aceștia a renunțat la ideea de a candida ca independent din cauza „provocărilor care se pregătesc împotriva sa”, a returnat listele de semnături și a depus documentele de înregistrare din partea partidului „Noua Alegere Istorică” (NOI). Partidul Popular Gagauz a depus documentele de înregistrare pentru Ivan Cîlcic.

Iar în ceea ce-l privește pe Roman Tiutin, la momentul redactării acestui comentariu nu există informații. Ceea ce nu exclude faptul că și partidul „Alianța Moldovenilor” a depus documentele pentru înregistrarea sa în termenul stabilit.

Alegerile vor fi decisive

Astfel, cercul candidaților la conducerea autonomiei pentru următorii patru ani a fost conturat. Campania electorală și întâlnirile cu electoratul vor începe, reamintim, începând cu 16 octombrie.

Însă deja acum, în spațiul public se aprinde o discuție serioasă – cine este mai demn să conducă Gagauzia, care sunt avantajele și dezavantajele fiecărui candidat. Ceea ce este interesant și important – discuțiile au loc nu doar în cadrul autonomiei, ci și în întreaga Moldovă. Și chiar dincolo de granițele acesteia – diaspora este, de asemenea, implicată.

Iar aceste dezbateri nu se referă atât la personalități, cât la alegerea gagauză într-un sens existențial și de sens.

Majoritatea analiștilor și comentatorilor sunt de acord că, indiferent cine va conduce Gagauzia, acesta va trebui să rezolve o dilemă complexă: să stabilească un dialog constructiv și extrem de necesar cu Chișinăul, protejând în același timp statutul și competențele autonomiei. Și chiar, în anumite privințe, să le recâștige și să le readucă.

Sarcina este extrem de complicată și dificilă. Nu este un secret pentru nimeni că decizia Curții Constituționale a Moldovei din 9 iulie 2026 a agravat serios conflictul dintre Chișinău și Comrat, așa cum a relatat Logos Press. Prin această hotărâre, competențele Gagauziei au fost reduse în mod semnificativ, fapt pe care unul dintre actualii candidați la funcția de bașkan, deputatul în Parlament Alexandru Stoianoaglo, l-a calificat drept „o greșeală politică”.

Însă problema nu ține nici măcar de competențele în sine – dacă au fost sau nu retrase de la autonomie (așa cum susțin cei de la Chișinău). Problema ține de modul în care s-a procedat. Articolul 111 din Constituția țării prevede în mod explicit că Legea nr. 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al ATO Gagauz-Eri poate fi modificată numai cu votul a 3/5 din deputații Parlamentului Moldovei (61 de voturi).

Cu toate acestea, Curtea Constituțională, prin hotărârea din 9 iulie, a ignorat această cerință a legii fundamentale a țării. Președinta țării, Maia Sandu, în calitate de garant al Constituției, nu a considerat necesar să-și exercite atribuțiile pentru respectarea principiilor unui stat democratic de drept.

Acest lucru nu putea să nu-și pună amprenta asupra contextului actualelor alegeri din Gagauzia. În primul rând, până în prezent se aud apeluri la boicotarea alegerilor pe motivul „ilegalității” acestora. De altfel, din acest motiv, Partidul Comunist din Moldova, destul de popular în sud, a refuzat să participe la alegeri, iar liderul său, Vladimir Voronin, a adresat în iulie o scrisoare deschisă judecătorilor Curții Constituționale, în care a calificat decizia instanței drept „un act anticonstituțional și primul pas către distrugerea autonomiei”.

În al doilea rând, printre cei care recunosc că boicotul este o cale fără ieșire, destul de mulți consideră că votul la alegerile din 15 noiembrie trebuie acordat candidatului „care va putea să se opună Chișinăului și să redea Gagauziei competențele sale”. Iar acest lucru va constitui un test serios pentru toți candidații în cadrul întâlnirilor cu alegătorii.

Și, în al treilea rând, ceea ce este esențial. Un dialog normal și constructiv este necesar și important pentru Chișinău și autoritățile din Moldova nu mai puțin decât pentru Comrat și viitoarea conducere a Gagauziei.

Prin urmare, pe 15 noiembrie nu vor avea loc doar următoarele alegeri pentru funcția de bașkan și pentru deputații Adunării Populare din Gagauzia. Aceasta va fi o alegere existențială pentru gagauzi – atât pentru locuitorii autonomiei, cât și pentru întreaga Moldovă.

Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.

Ce reacție ți-a provocat această știre?