Scrieți-ne, iar noi vom lua în considerare sugestiile și comentariile dumneavoastră.
Toate
Afaceri și companii
Agrobusiness & Vinificație
Art & Culture
Bănci și finanțe
Comerț internațional
Cultură
Digitalizare
Domeniul social
Economia Moldovei
Economia mondială
Economie și drept
Economie verde
Educație
Energetică
Energie electrică
Energie regenerabilă
Evenimente
Exclusiv Logos Press
Export & Import
FinTech
Gaze naturale
Incidente
Infrastructură
Integrare europeană
Inteligență artificială
Investiții și piețe
Municipii
Oraș și regiuni
Piața IT
Piețe globale
Politică și economie
Prima pagină
Pro Business
Punct de vedere
Reforma teritorială
Retail & HoReCa
Sănătate
Societate
Sport și turism
Tehnologii și inovații
Turism
Știri
Această modificare este prevăzută în proiectul de amendamente propus de Ministerul Finanțelor pentru a fi introdus în regulamentul de funcționare al ministerului. În curând, acestea vor fi examinate de Consiliul de Miniștri.
Comisia Europeană a prezentat astăzi un nou pachet de propuneri privind simplificarea normelor fiscale. Se preconizează că acesta va permite întreprinderilor să economisească 8 miliarde de euro anual, dintre care 3,3 miliarde de euro din costurile administrative.
Acestora li se poate aplica același regim fiscal ca și celorlalte beneficii pe care angajatorul le acordă angajaților sub formă nemonetară (vouchere, abonamente la servicii sportive și medicale, cadouri).
În prezent, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) finanțează în Republica Moldova 75 de proiecte mari în mai multe domenii strategice, iar de la începutul activității sale în țară, în 1992, a investit peste 3,1 miliarde de euro în aproximativ 200 de proiecte.
În luna mai, piața valutară din Moldova a înregistrat o scădere a volumelor, care s-a tradus printr-o reducere cu 16% a cererii nete din partea companiilor. În același timp, cererea netă a agenților economici (persoane juridice) a fost acoperită în proporție de 91,1% de oferta persoanelor fizice. Datele privind situația pieței valutare sunt publicate de Banca Națională, care precizează că, în luna de referință, nu a intervenit în funcționarea acesteia.
În contextul unor schimbări importante care urmează să contribuie la relansarea funcționării pieței de capital din Republica Moldova, LOGOS PRESS prezintă un interviu cu Dumitru Budianschi, președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).
În ciuda încetinirii semnificative a ritmului de creștere economică în primul trimestru al anului (+0,4%), banca centrală a identificat totuși o serie de factori proinflaționiști, punând în prim-plan lupta împotriva inflației.
Începând cu anul 2026, legislația prevede noi norme privind administrarea taxei pentru salubritate, inclusiv termenele de plată a acesteia.
Conform informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor, soldul datoriei publice externe a Moldovei la sfârșitul lunii aprilie 2026 a crescut cu 151,7 milioane de dolari (+3,2%) față de începutul anului, ajungând la aproximativ 5 miliarde de dolari. În același timp, 93% din împrumuturile contractate sunt credite de la Comisia Europeană, datoria față de aceasta crescând de 9 ori în ultimii cinci ani.
Ministerul Finanțelor propune ca dispozițiile relevante din Legea privind societățile cu răspundere limitată (SRL), care reglementează aplicarea mecanismului de capital stimulativ, să fie declarate caduce. Această propunere este inclusă în pachetul de măsuri privind politica fiscală – 2027.
Modificările propuse în cadrul politicii fiscale pentru 2027 suscită tot mai multe întrebări și comentarii. Și fostul prim-ministru al Moldovei (1998-1999), Ion Sturza, și-a exprimat poziția pe rețelele sociale. Iată principalele sale idei.
În Republica Moldova va fi instituit Fondul de Garantare în Asigurări, destinat să asigure plata despăgubirilor către păgubiții auto în cazul în care companiile de asigurări intră în insolvabilitate, faliment sau în procedură de lichidare. Administrarea acestui nou fond va fi atribuită Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB).
Guvernul a aprobat mecanismul de determinare a gradului de finalizare a obiectivelor de construcție în scopuri fiscale.
Începând cu 1 ianuarie 2027, cota minimă a impozitului pe bunurile imobile, precum și a impozitului funciar, ar putea fi de 0,1%, iar cea maximă – de 1%. Modificarea este prevăzută în proiectul de politică fiscală pentru anul 2027.
Autoritățile propun introducerea unui impozit pe venit în valoare de 3 % din încasările organizatorului de jocuri de noroc, care este un monopol de stat (Loteria Națională a Moldovei).
Băncile din Republica Moldova vor fi obligate să își transparentizeze comisioanele printr-o platformă unică, administrată de autoritatea de supraveghere și menită să permită compararea tarifelor percepute de băncile comerciale și de alți prestatori de servicii de plată. Parlamentul a votat, în prima lectură, proiectul de lege privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază.
De asemenea, pot crește și amenzile pentru activități antreprenoriale ilegale, încălcarea normelor de contabilitate și a celor privind utilizarea aparatelor de înregistrare a tranzacțiilor.
Ministerul Finanțelor intenționează să optimizeze sistemul regimurilor fiscale și să modifice normele aplicabile antreprenorilor independenți care activează în domeniul comerțului. Se va menține regimul preferențial pentru aceștia, prin majorarea cotei de impozitare la 3%.
În această săptămână vor avea loc dezbateri publice privind proiectul de politică bugetară și fiscală pentru anul 2027, organizate în diverse locații. Documentul a fost comentat la nivelul Consiliului Economic din cadrul Primului Ministru, urmând să fie examinat în cadrul comisiei tripartite pentru negocieri colective, în formatul guvern – patronate – sindicate.
În Moldova, începând cu anul 2027, autoritățile intenționează să optimizeze sistemul regimurilor fiscale, reducând numărul acestora și ajustând condițiile de aplicare. Se vor menține regimul general de impozitare, antreprenoriatul independent și regimurile preferențiale pentru zonele economice speciale și parcul de tehnologii informaționale.
