Ceea ce se va întâmpla cu siguranță este că fondul de subvenții menționat va fi suplimentat cu 200 de milioane de lei, până la 1,9 miliarde de lei. La prima vedere, suma este impresionantă. Problema este că fostul președinte al Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari, estimează că suma totală a obligațiilor restante la subvențiile de stat pentru 2023 și 2024 este de aproape 2 miliarde de lei.
Între timp, conform Legii cu privire la subvențiile pentru sectorul agroindustrial, care este în vigoare în prezent, AIPA va accepta cererile fermierilor pentru anumite subvenții „complementare” până în luna septembrie a acestui an, precum și compensații directe – pe cap de animal, pe litru de lapte pentru prelucrare industrială. În plus, pentru a respecta dispozițiile legii privind asigurarea subvenționată, autoritățile vor trebui să subvenționeze primele de asigurare ale agricultorilor, în caz contrar sistemul de asigurare a riscurilor agricole se va prăbuși. Singura posibilitate (dar foarte importantă) pentru autorități de a economisi subvenții în acest an este să nu anunțe o nouă rundă de cereri pentru subvenții post-investiționale.
Cu toate acestea, potrivit lui Alexander Slusar, în cazul în care autoritățile nu vor găsi fonduri pentru următoarea reconstituire a fondului de subvenții în vara-toamna anului 2025, este puțin probabil ca acestea să poată elimina în totalitate arieratele la subvenții pentru 2024. În plus, se vor forma datorii suplimentare neacoperite privind subvențiile pentru anul în curs, în valoare de 400-500 de milioane de lei.
Guvernul a elaborat două documente interconectate pentru a scăpa de povara datoriilor acumulate anual. Ideologic, acestea sunt în spiritul documentelor similare adoptate periodic de Uniunea Europeană – o politică agricolă comună și un program multianual de finanțare.
După cum am menționat deja, Parlamentul a adoptat în primă lectură proiectul de lege privind finanțarea și monitorizarea politicilor agrare. În ciuda criticilor, este probabil să treacă de lectura finală în luna mai. În consecință, de la începutul noului an, principiile de subvenționare vor fi foarte diferite. Ce se va schimba?
Mulți experți subliniază faptul că viitoarea lege nu va include piatra de temelie a actualului sistem de subvenționare – subvențiile post-investiționale (pentru mașini și echipamente agricole, infrastructură post-recoltă etc.). Subvențiile pentru investiții – plățile în avans pentru tinerii fermieri etc. vor rămâne într-o formă trunchiată.
De asemenea, în noua lege nu va exista obligația de a subvenționa agricultorii pentru fiecare hectar de teren agricol cultivat. Anterior a fost declarat – ca obiectiv subvenționarea agricultorilor moldoveni „după chipul și asemănarea” colegilor lor europeni. Din subvențiile directe vor rămâne doar plățile directe pentru „kilogramul de lapte” și „pe cap de animal”. Vor fi adăugate subvenții pe hectar pentru plantațiile de sfeclă de zahăr și legume. Soia și produsele ecologice par să fie menționate într-un anumit context.
După cum subliniază unii reprezentanți ai asociațiilor industriale, viitoarea lege desemnează într-o formă oarecum voalată sectoarele prioritare ale agriculturii, cu finanțare obligatorie din partea statului într-o formă sau alta – acestea sunt creșterea animalelor și pomicultura. Ceea ce, apropo, lasă probabil o oarecare șansă pentru sprijinul financiar de stat acordat horticultorilor și viticultorilor.
Împreună cu noua lege privind finanțarea politicilor agrare, autoritățile intenționează să adopte în viitorul apropiat un program de politici agrare sectoriale (de ramură). Aparent, acestea vor conține, pe lângă scopuri și obiective, și un set de mijloace – sprijin, printre altele. Se poate presupune că programul va fi ajustat periodic în funcție de situația actuală. De exemplu, în funcție de disponibilitatea fondurilor donatorilor (europeni, în primul rând) pentru sprijinirea țării candidate la UE. Se presupune că acestea vor apărea în cantități tangibile începând cu 2026-27.
