În consecință, în structura bazei de materii prime a fabricilor de produse lactate, ponderea fermelor de mari dimensiuni (corporative) crește, în timp ce cea a fermelor de mici dimensiuni (individuale) scade.
Cu toate acestea, acest proces pozitiv nu s-a concretizat încă într-o creștere sistematică a producției de lapte și produse lactate. În prezent, țara își acoperă mai puțin de jumătate (aproximativ 40%) din propriile necesități în ceea ce privește produsele din această categorie. Restul, estimat la aproximativ 200 de milioane de dolari, este acoperit prin importuri. Mai mult, dependența de importuri se accentuează.
Aceste concluzii reies din analiza pieței produselor lactate din Moldova, prezentată de economistul Văcăslav Ioniță, expert în politică economică la IDIS „Viitorul”.
Producția crește, dar nu ține pasul cu consumul
După cum subliniază Văcăslav Ioniță, în ultimii 15 ani, fermele industriale și-au multiplicat producția de aproape cinci ori. Dacă în 2011 acestea produceau aproximativ 14,7 mii de tone de lapte, până în 2025 vor ajunge la 64 mii de tone, iar previziunile pentru 2026 indică 70 mii de tone.
În opinia expertei, această creștere este susținută de investiții și de măsurile de sprijin guvernamental acordate sectorului după anul 2022 (se referă la subvențiile „pe cap de animal” și „pe kilogram de lapte” predat spre prelucrare de fermele autorizate de agenția ANSA – n.r. LP).
Cu toate acestea, creșterea este asigurată exclusiv de fermele industriale, în timp ce în sectorul individual (microferme și gospodării) producția de lapte este în scădere – din cauza migrației populației rurale și a reducerii efectivelor de animale din gospodăriile rurale.
(Pentru a completa imaginea, merită menționat între paranteze că, conform datelor statistice, în 2011 producția de lapte în exploatațiile de toate categoriile a fost de 560 mii tone, iar în 2025 – de 282,5 mii tone, – n.r. LP).
Bilanțul nu se potrivește: consumul depășește producția locală
Potrivit lui Viaceslav Ioniță, cererea internă depășește semnificativ capacitățile producătorilor locali din sectorul lactatelor. Conform estimărilor experților, consumul anual se ridică la:
– 85,3 mii de tone de lapte;
– 40,2 mii tone de iaurt și kefir;
– 14 mii de tone de brânză de vaci și brânzeturi;
– 6,9 mii de tone de unt;
– 2,3 mii de tone de lapte condensat.
Cea mai mare parte a produselor prelucrate provine din străinătate. „Începând din 2023, Moldova produce mai puțin de jumătate din volumul necesar de lapte. Produsele de bază sunt fabricate în țară, iar untul, brânza de vaci și brânzeturile sunt importate”, a subliniat Văceslav Ioniță.
În același timp, piața brânzeturilor și a cașului cunoaște o creștere deosebit de dinamică: consumul pe cap de locuitor a crescut de la 400 de grame la începutul anilor 2000 la 6,9 kg în 2025 și se preconizează că va ajunge la 8,3 kg în 2026. Cu toate acestea, peste 85% din acest volum este acoperit din importuri.
Producătorii locali de produse lactate subliniază că predominanța pe piața moldovenească a produselor lactate importate – brânzeturi, unt etc. – se datorează prețurilor de achiziție mai mici ale laptelui crud din țările din regiune, comparativ cu cele din Republica Moldova. În consecință, o anumită gamă de produse lactate moldovenești este mai scumpă decât omoloagele importate.
De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că puternica industrie lactată a țării vecine, Ucraina, se specializează în producția de unt – aproape jumătate din totalul laptelui ucrainean este transformat în acest produs.
Concluzia expertului: sunt necesare investiții și o politică fiscală stimulativă
Viacheslav Ioniță susține că dezvoltarea fermelor comerciale reprezintă un pas important, dar insuficient pentru a compensa scăderea producției din gospodăriile familiale.
În opinia expertului, extinderea capacităților de colectare și prelucrare a laptelui ar putea contribui la reducerea dependenței pieței locale de produse lactate de importuri. „Fără reluarea colectării laptelui (probabil prin punctele locale de colectare, n.r. LP) și fără investiții în prelucrare, dependența de importuri nu va face decât să crească”, a concluzionat Viacheslav Ioniță.
Expertul a avertizat, de asemenea, că eventualele modificări ale legislației fiscale, inclusiv o posibilă majorare a TVA-ului în acest sector, ar putea exercita o presiune suplimentară asupra industriei, care se află deja într-un proces dificil de restructurare.
Abonați-vă la actualizările noastre
