— A crescut numărul tinerilor din Moldova care pleacă să studieze în străinătate și unde se îndreaptă cel mai des?
— În ansamblu, aproximativ 40% dintre studenții care pleacă în străinătate aleg România. Este încă un procent foarte ridicat.
De asemenea, există un flux constant de studenți care depun dosare de admitere în Germania, Austria, Țările de Jos, țările scandinave, SUA și alte destinații. Nu se poate spune că cifrele s-au schimbat semnificativ — fluctuațiile sunt de 5–10% anual, în sus sau în jos. În ansamblu, numărul total al candidaților rămâne stabil.
— Care vor fi cele mai populare destinații pentru abiturienții moldoveni în 2026?
— Prima destinație o reprezintă țărilescandinave: Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda. Motivul principal este faptul că învățământul se desfășoară integral sau parțial în limba engleză. În ceea ce privește condițiile de finanțare, studiile sunt în mare parte gratuite, iar calitatea educației este comparabilă cu cea din țările de top ale lumii, precum SUA, Marea Britanie, Canada și Noua Zeelandă.
Următoarea destinație ca popularitate este Olanda. Aceasta este liderul Europei continentale în ceea ce privește numărul de programe în limba engleză. Acolo practic nu există specializări care să nu poată fi studiate în limba engleză.
Urmează Austria și Germania, unde numărul programelor în limba engleză este, de asemenea, în creștere, în special în universitățile de stat.
— Au apărut noi destinații care au început să fie solicitate?
— Dintre cele noi, se poate menționa Italia. La prima vedere, țara are legături strânse cu Moldova, inclusiv în domeniul migrației și al muncii, dar, în același timp, sistemul său educațional a rămas mult timp mai puțin cunoscut pentru noi.
Cu toate acestea, în Italia se află unele dintre cele mai vechi universități din lume, inclusiv cu facultăți de medicină, drept, arhitectură, istorie, literatură și inginerie de renume. Este deosebit de important faptul că o parte semnificativă a programelor este deja disponibilă în limba engleză, în principal în universitățile de stat și, adesea, pe bază de bursă.
Cu toate acestea, admiterea în Italia este un proces complex, cu mai multe etape, un fel de „maraton de lungă durată” pentru candidat. Aici este important să înțelegi toate nuanțele birocratice și procedurale.
O altă destinație în plină ascensiune este Polonia. În ultimii 5–6 ani, țara a înregistrat un salt notabil în dezvoltarea învățământului superior, ceea ce se reflectă și în ofertele universităților. Studiile în limba engleză au devenit mult mai accesibile decât înainte. Studenții iau în considerare atât universitățile de stat, cât și cele private. Sunt deosebit de căutate specializările inginerești: automatizare, producție, digitalizare, tehnologii informatice. De asemenea, afacerile și economia se bucură de o popularitate constantă.
În ceea ce privește universitățile de stat din Polonia, costul studiilor variază aproximativ între 1.000 și 3.000 de euro pe an. Aceasta este o opțiune destul de accesibilă, având în vedere un nivel de calitate comparabil cu cel al unor universități din Germania și Austria.
— Cu cât sunt mai ieftine studiile în Polonia în comparație cu specializările populare?
— Principalul factor care influențează costul studiilor în țările scandinave, în Țările de Jos, în Austria și în alte câteva țări este cetățenia candidatului. Oricât de ciudat ar părea, tocmai cetățenia determină cel mai adesea costul programului.
În același timp, rezultatele academice influențează admiterea, dar nu întotdeauna costul. Adică nu există o legătură directă între performanțele școlare și reducerea costurilor.
Prin urmare, de cele mai multe ori totul este determinat tocmai de cetățenie. Pentru cetățenii Uniunii Europene, de exemplu cei cu cetățenie română sau bulgară, studiile în multe țări din UE sunt posibile pe bază de bursă — în țările scandinave, Germania, Franța, Italia, Spania și alte țări.
Pentru cetățenii din Moldova, situația este diferită. În unele țări, de exemplu în Germania, studiile în limba engleză rămân gratuite, deoarece sunt finanțate de stat. Același lucru este valabil și pentru Franța și pentru o serie de alte sisteme.
Există, de asemenea, programe de burse, dezvoltate activ de Polonia și Ungaria. Acestea sunt inițiative ale statelor menite să atragă studenți străini. Adesea, ele includ nu doar studii gratuite, ci și acoperirea cheltuielilor de cazare, precum și plăți lunare.
— Are vreo influență statutul actual al Moldovei în relațiile cu Uniunea Europeană asupra condițiilor și costurilor studiilor?
— Da, are. Statutul de țară candidată oferă, în sine, anumite avantaje, deoarece permite accesul la reduceri și la o serie de programe. Acest lucru este vizibil mai ales în țările din Europa Centrală și de Est — Polonia și Ungaria. Țările baltice oferă, de asemenea, condiții speciale pentru cetățenii Moldovei.
Admiterea cu drepturi depline în UE ar deschide oportunități și mai ample: drepturi egale cu cele ale cetățenilor UE, acces la învățământ gratuit în toate țările Uniunii, libera circulație și condiții simplificate de angajare. Studenții nu ar mai fi nevoiți să solicite vize, să depună cereri suplimentare pentru deschiderea conturilor bancare, să prezinte garanții financiare sau să se confrunte cu restricții privind angajarea.
De exemplu, persoanele cu cetățenie română sau bulgară pot nu numai să studieze gratuit, ci și să beneficieze de ajutoare de stat pentru compensarea parțială a cheltuielilor de întreținere. De asemenea, programele sunt adesea concepute astfel încât studentul să poată combina studiile cu activitatea practică.
Petru Descalescu
— Dacă ieșim din cadrul Uniunii Europene, ce direcții se conturează?
— În afara Europei, programele de burse se dezvoltă activ în Asia. Este vorba despre Japonia, China, Hong Kong, Singapore și Thailanda. Aceste țări oferă programe de stat care acoperă integral costurile studiilor. Cu toate acestea, interesul pentru ele este încă limitat, fiind manifestat cel mai adesea de studenții care se înscriu din timp la cursuri de pregătire lingvistică și culturală prin intermediul centrelor corespunzătoare. De exemplu, prin intermediul centrelor culturale chinezești sau japoneze din Moldova. Prin limbă și cultură se formează un interes ulterior față de sistemul educațional al țării respective.
Le-aș recomanda studenților să ia în considerare această direcție, deoarece în astfel de programe cetățenia nu mai joacă un rol esențial.
Merită menționat separat că, de exemplu, un cetățean al României sau al Moldovei trebuie totuși să obțină o viză și să parcurgă procedurile standard de admitere. Cu toate acestea, costul studiilor, chiar și la universitățile cu taxă din aceste țări, este relativ scăzut.
În Japonia, de exemplu, universitățile private costă aproximativ 7–10 mii de dolari pe an. În comparație, în Marea Britanie, aceasta poate ajunge la 40.000 de lire sterline. În același timp, cheltuiala principală o reprezintă cazarea. Și aici este importantă adaptarea studentului și posibilitatea de a lucra part-time în limitele restricțiilor de viză.
Astfel de țări sunt adesea alese de studenții orientați către accesul la anumite piețe. De exemplu, Taiwanul — tehnologiile digitale și electronica, China — un spectru larg de industrii și sectoare economice.
Guvernul Moldovei acordă, de asemenea, anual burse pentru studii în aceste țări, inclusiv posibilitatea de a urma cursuri inițiale de limbă și acoperirea unei părți din cheltuielile de cazare.
— Ce domenii și programe sunt în prezent închise pentru studenții moldoveni?
— Nu este vorba atât de specializări închise, cât de restricții. De exemplu, în Marea Britanie, după Brexit, procedurile de obținere a vizei s-au complicat, iar costurile studiilor au crescut.
Chiar și în ciuda introducerii vizelor digitale, cerințele privind garanțiile financiare și documentele rămân destul de stricte.
O situație aparte o reprezintă studiile medicale. În majoritatea țărilor, studiile în limba engleză în acest domeniu sunt practic inaccesibile, deoarece sunt strâns legate de sistemul național de sănătate și de limba țării respective.
O excepție parțială o reprezintă Italia, unde există aproximativ 11 universități de medicină de stat cu programe în limba engleză. Cu toate acestea, concurența este extrem de mare, iar cerințele cresc constant.
O situație similară se regăsește în stomatologie și, parțial, în arhitectură.
De asemenea, situația este dificilă în cazul studiilor de drept, deoarece dreptul este direct legat de sistemul juridic național. Chiar dacă studiile sunt posibile în limba engleză, obținerea licenței profesionale necesită cunoașterea legislației locale.
În celelalte domenii, dimpotrivă, se observă o extindere a programelor în limba engleză și o creștere a numărului de oportunități.
— Cât costă în prezent cea mai ieftină opțiune de studiu?
— Dacă vorbim despre țările în care educația este finanțată integral de stat, putem da exemplul Germaniei. Acesta este unul dintre cele mai mari sisteme universitare din Europa, cu peste 500 de instituții de învățământ superior. Statul continuă să finanțeze studiile, alocând în medie 15–20 de mii de euro pe student pe an.
Cu toate acestea, studentul trebuie totuși să-și acopere cheltuielile de cazare. În medie, acestea se ridică la 880–1100 de euro pe lună. În funcție de oraș și de regiune, costurile pot varia: în München, Frankfurt sau Berlin sunt mai mari, iar în alte landuri federale — mai mici.
Cazarea în campus poate începe de la aproximativ 300 de euro. În Chișinău, chiria pentru studenții străini poate fi, în unele cazuri, comparabilă sau chiar mai mare. Cheltuielile suplimentare, inclusiv transportul, pot ajunge la aproximativ 200–250 de euro.
În concluzie, bugetul total pentru cheltuielile de trai se ridică la aproximativ 880–1100 de euro pe lună. Totuși, este important să se țină cont de faptul că studentul își poate compensa parțial aceste cheltuieli prin munca part-time.
— Există stagii remunerate pe durata studiilor?
— Da, în unele țări din UE există programe guvernamentale de sprijin pentru studenți. De exemplu, în Danemarca, studenții cu cetățenie UE pot lucra 9–11 ore pe săptămână și pot primi o remunerație. În total, aceasta poate ajunge la aproximativ 900 de euro pe lună.
Mulți studenți îmbină studiile cu un job part-time sau cu munca la distanță pentru companii străine. Acest lucru a devenit deosebit de răspândit în ultimii ani.
— Cum mai pot influența factorii externi costul studiilor?
— Fluctuațiile costurilor de transport și de cazare vor avea cel mai mare impact. Majoritatea programelor de învățământ beneficiază de stabilitate financiară, așa că nu se preconizează schimbări bruște ale costurilor studiilor în viitorul apropiat.
— Candidații care pleacă în străinătate sunt adesea percepuți ca parte a „exodului creierelor”. Este adevărat?
— Mai degrabă nu. Există exemple de țări în care studiile în străinătate reprezintă o normă. De exemplu, Luxemburgul, care multă vreme nu a avut o universitate proprie, a trimis în mod activ studenți în țările vecine. Acest lucru a creat un sistem în care studenții dobândesc experiență internațională și apoi se întorc pentru a contribui la dezvoltarea economiei țării.
Un model similar este caracteristic și pentru România, ai cărei cetățeni își fac studiile la cele mai bune universități europene, fără a pune o presiune semnificativă asupra bugetului, dar revenind cu un nivel ridicat de pregătire.
Sperăm că un astfel de model se va dezvolta și în Moldova. Deja, mulți studenți care studiază în străinătate se întorc și își pun în practică propriile proiecte acasă.
Yehor Yudaiev,
student la Facultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Moldova
