Se pare că este vorba despre propunerea Ministerului Finanțelor de a introduce în politica bugetară și fiscală pentru 2027 un mecanism de colectare a TVA-ului, cunoscut sub denumirea de „taxare inversă”, care se propune a fi aplicat produselor agricole (sau anumitor categorii ale acestora).
În analiza consultantului economic Alexandru Bădăreau, pusă la dispoziția Logos Press, se examinează funcționarea acestui mecanism, avantajele și limitele sale, precum și impactul real asupra actorilor din lanțul de creare a valorii în agricultură.
În opinia autorului, acest mecanism nu este unul nou — este un instrument fiscal care există în Codul fiscal în vigoare și se aplică produselor energetice, fiind, de asemenea, unul consacrat în Uniunea Europeană.
Mecanismul de taxare inversă este un mecanism fiscal prin care obligația de calculare și plată a TVA-ului se transferă de la vânzător la cumpărător.
Exemple de aplicare cu succes
În Uniunea Europeană, acest mecanism este aplicat temporar, cu aprobarea Comisiei Europene, ca instrument de combatere a fraudei cu TVA de tip „carusel” — în special în sectoarele în care trasabilitatea mărfurilor este dificilă, cum ar fi cerealele și culturile agricole industriale. Directiva UE privind TVA (2006/112/CE, articolul 199a) permite statelor membre să aplice mecanismul „reversibilității” pentru anumite categorii de produse.
România aplică acest mecanism din 2011, inițial exclusiv pentru cereale și culturi industriale. Ulterior, autoritățile țării l-au extins la deșeuri și materiale reciclabile — lemn, materiale de construcții, pământ (în anumite situații),
aurul de investiții și livrările de echipamente IT, în cantități care depășesc pragul stabilit de lege.
Recent, Guvernul României a solicitat Comisiei Europene să aprobe extinderea mecanismului de „taxare inversă” la fructe și legume, începând cu sfârșitul anului 2026.
Extinderea treptată a domeniului de aplicare al acestui mecanism confirmă utilitatea sa fiscală și financiară.
Este important de menționat, în acest context, că în 2025 încercarea Guvernului României de a suspenda temporar aplicarea „impozitării inverse” pentru culturile de cereale a stârnit o reacție puternică de protest din partea fermierilor — un semn că sectorul a conștientizat avantajele mecanismului de „impozitare inversă” și le apără în mod activ.
Specificul și riscurile pentru Moldova
Analizând schema propusă, se poate observa că, de exemplu, procesatorul de făină este veriga din lanț care nu beneficiază de mecanismul de taxare inversă a TVA-ului și este obligat să colecteze și să vireze la buget suma integrală a TVA-ului, calculată pe baza prețului de vânzare al făinii.
Această obligație nu are un impact negativ asupra procesatorului, dacă acesta colectează în mod eficient TVA-ul de la cumpărătorul făinii într-un termen rezonabil. Riscul apare exclusiv în situația în care contractul comercial prevede o amânare a plății care depășește termenul stabilit de lege pentru depunerea declarației și plata TVA-ului.
În Moldova, termenul de depunere a declarației de TVA este luna următoare perioadei fiscale. Este important de subliniat că suma totală a TVA-ului colectată în bugetul de stat și soldul fondurilor la nivelul agenților economici de-a lungul întregului lanț de creare a valorii rămân neschimbate, indiferent dacă se aplică sau nu mecanismul de taxare inversă a TVA-ului.
Diferența nu constă în suma finală, ci în momentul perceperii: în cazul impozitării obișnuite, TVA-ul se percepe treptat, la fiecare verigă a lanțului. În cazul impozitării inverse, TVA-ul se concentrează la etapele finale — procesatorul și comerciantul cu amănuntul.
Această concentrare temporară poate provoca un efect de întârziere a încasărilor bugetare în primele luni de implementare, dar este neutralizată pe parcursul anului financiar.
Mecanismul de impozitare inversă aduce, în principiu, anumite beneficii producătorului de produse agricole în general și de cereale în special — veriga cea mai vulnerabilă din lanțul de creare a valorii.
Mai precis:
– Producătorul nu mai percepe TVA de la cumpărătorul de cereale și nu mai virează TVA-ul la buget. Se elimină complet presiunea asupra lichidităților generată de „avansul de TVA înainte de perceperea acestuia”.
– Producătorul poate recupera TVA-ul pentru resursele agricole (motorină, îngrășăminte, semințe) prin mecanismul de rambursare — întrucât are TVA deductibil pentru achiziții, dar TVA zero la vânzarea, de exemplu, a cerealelor.
– Riscul de fraudă cu TVA în cadrul „sistemului carusel de TVA” este exclus din punct de vedere structural, deoarece nu mai există un flux fizic de TVA între verigile lanțului, de exemplu în sectorul cerealelor, care ar putea fi redirecționat către unul dintre participanții la lanț.
Ce avantaje va aduce
Aceste avantaje vor fi realizate cu condiția adoptării unui cadru legislativ clar, care să definească cu precizie produsele supuse „impozitării inverse”, operatorii vizați și procedura de raportare.
Principalul motiv de îngrijorare al actorilor din sectorul agroalimentar în ceea ce privește reforma fiscală din 2027 nu este mecanismul „impozitării inverse” în sine, ci majorarea cotei TVA de la 8% la 20% pentru produsele agricole comercializate pe piața internă.
Această majorare are un impact direct și imediat asupra producătorilor care își comercializează produsele pe piața internă: scăderea competitivității produselor locale în comparație cu importurile nu le permite să transfere integral creșterea TVA-ului asupra prețului de vânzare. Iar acest lucru înseamnă că o parte din majorarea taxei va fi absorbită de producător prin reducerea marjei de profit, și nu va fi transferată către consumator.
Chiar și în condițiile unui nivel neschimbat al veniturilor populației, majorarea TVA-ului va reduce, de asemenea, puterea de cumpărare reală a consumatorilor. Aceștia vor cumpăra cantități mai mici de produse (sau vor înlocui produsele mai scumpe cu alternative mai ieftine). Acest lucru va afecta cererea (o va reduce) pentru produsele agricole naționale.
În același timp, trebuie recunoscut faptul că mecanismul „impozitării inverse” este un instrument util și bine calibrat pentru operațiunile cu cereale și culturi oleaginoase, în special pentru cele destinate exportului.
Cu toate acestea, el nu rezolvă problema fundamentală a reformei fiscale: majorarea cotei TVA la 20% pentru produsele agricole vândute pe piața internă. În același timp, majorarea cotei de TVA la nivelul de bază (20%) rămâne o măsură dăunătoare pentru micii și mijlocii producători agricoli, precum și pentru consumatorii cu venituri reduse.
Ministerul Finanțelor ar trebui să analizeze aceste două instrumente separat. Mecanismul de taxare inversă – ca mijloc de combatere a fraudei pe piața de export. Iar cota redusă de TVA – ca instrument de protecție a producătorilor naționali și a puterii de cumpărare a populației.
