Natalia Plugaru
În cadrul unei conferințe de presă, Natalia Plugaru, a declarat că măsurile propuse sunt menite să aducă mai multă echitate, transparență și predictibilitate. Ministra a subliniat că aceste schimbări sunt corelate cu modificările legii salarizării și urmăresc eliminarea diferențelor nejustificate între diverse categorii de angajați, aliniind totodată practicile naționale la standardele europene.
În ceea ce privește concediile de odihnă, autoritățile propun trecerea de la exprimarea duratei acestora în zile calendaristice la zile lucrătoare. În opinia oficialilor, aceasta este o măsură care va simplifica modul de calcul și va asigura un număr efectiv de zile libere clar și egal pentru toți angajații, indiferent de modalitatea de fracționare a concediului sau de zilele de weekend.
Ce se schimbă în timpul vacanțelor?
Natalia Plugaru a explicat că actualul sistem bazat pe zile calendaristice creează inechități, deoarece numărul real de zile libere depinde de modul în care angajații își fragmentează concediul, incluzând sau nu weekendurile. Trecerea la zile lucrătoare are scopul de a elimina aceste diferențe, oferind tuturor angajaților o durată de odihnă predictibilă, clară și corectă, aliniată la practicile europene.
„Un alt motiv este și alinierea la experiența altor țări din Europa. Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene utilizează deja sisteme bazate pe zile lucrătoare. Durata minimă a concediului anual în statele europene variază între 20 și 30 de zile lucrătoare, iar media este de aproximativ 24 de zile lucrătoare în Uniunea Europeană”, a adăugat Plugaru.
Totodată, se elimină concediile suplimentare acordate în prezent în sectorul public pentru vechimea în muncă.
„Cunoașteți că, în prezent, anumite categorii de personal beneficiază de concedii suplimentare, care sunt acordate pentru vechimea în muncă și care pot majora durata totală a concediului anual cu până la 20 de zile suplimentare”, a menționat ministra.
Ea a declarat că „nimeni nu pierde concediile care sunt deja acumulate; toate drepturile de concediu acumulate până la data de 31 decembrie 2026 vor fi păstrate integral” și că „nu vorbim despre anulare sau reducerea concediilor deja existente”.
Ce se schimbă în ceea ce privește pensiile pentru personalul militar și angajații cu statut special?
Referitor la reforma sistemului de pensii pentru militari și funcționari cu statut special, despre care a mai relatat Logos Press, printre principalele schimbări se numără introducerea unei vârste minime de pensionare, care va crește gradual de la 45 de ani în 2027 până la 50 de ani în 2036.
Ministra a prezentat principalele modificări care vizează această categorie de angajați:
„Este esențial să subliniez faptul că vorbim despre o tranziție de aproape 10 ani; deci, nu este o modificare bruscă, este una lentă, previzibilă, iar vârsta de pensionare va crește cu 6 luni în fiecare an, astfel încât fiecare persoană va avea timp suficient pentru a-și planifica cariera și parcursul profesional. În același timp, pentru anumite subdiviziuni și profesii care implică risc sporit, vom păstra posibilitatea pensionării la 45 de ani. Prin urmare, specificul activității continuă să fie recunoscut. A doua schimbare se referă la vechimea necesară pentru obținerea pensiei”, a spus Plugaru.
De asemenea, se elimină obligația eliberării din serviciu pentru a beneficia de dreptul la pensie și se introduce posibilitatea reexaminării pensiei pentru persoanele care continuă să activeze după împlinirea vârstei de pensionare. Pentru un calcul mai reprezentativ al pensiei, baza de calcul va fi extinsă de la ultimele 12 luni la ultimele 60 de luni de activitate, iar limitele de vârstă pentru aflarea în serviciu vor fi majorate cu 5 ani pentru a permite retenția specialiștilor. Totodată, pensiile deja stabilite vor fi plătite în continuare integral, fără a fi afectate de noile reglementări, care vizează doar viitorul sistemului.
„În esență, atât reforma concediilor, cât și reforma pensiilor funcționarilor publici cu statut special au același obiectiv, împreună cu legea salarizării: să construim un sistem mai echitabil, mai transparent, mai sustenabil, un sistem care continuă să protejeze drepturile oamenilor, să răspundă în același timp realităților zilei de azi, dar să oferim și garanții generațiilor viitoare care vor beneficia de aceleași drepturi și oportunități”, a conchis Natalia Plugaru.
Noile reguli urmează să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027.
