The New York Times
În ultimul an, companiile chineze au accelerat semnificativ producția de roboți umanoizi și au început să caute scenarii concrete de aplicare pentru aceștia — de la logistică și industrie până la comerț, medicină și sectorul serviciilor, scrie The New York Times. Potrivit estimărilor participanților la piață, tocmai comercializarea devine principala provocare a următoarei etape de dezvoltare a industriei.
Conform datelor autorităților chineze, până la sfârșitul anului 2026, țara intenționează să pună în exploatare comercială peste 10.000 de roboți umanoizi și să creeze peste 100 de scenarii de utilizare aplicată. În acest scop, întreprinderile de stat, platformele de producție și regiunile sunt implicate în testarea tehnologiilor.
China ocupă deja poziții de lider în producția acestor sisteme. Conform estimărilor din industrie, în 2025 companiile chineze au reprezentat aproximativ 85% din producția mondială de roboți umanoizi.
Tehnologiile există — piața încă se formează
În ciuda creșterii rapide a ofertei, economia comercială a sectorului rămâne încă ambiguă.
Costul sistemelor umanoide variază astăzi de la aproximativ 6.000 de dolari pentru anumite soluții simplificate până la peste 99.000 de dolari pentru modelele complet funcționale. În același timp, multe proiecte sunt utilizate în prezent în principal în centre de cercetare, programe pilot sau proiecte demonstrative, notează publicația.
Samm Saks, cercetător principal în politica tehnologică la centrul de analiză New America, a subliniat: „Situația economică rămâne complexă: roboții umanoizi sunt în continuare scumpi de produs, sensibili în exploatare și depind de un mediu bine structurat pentru a funcționa”.
Experții indică faptul că scenariile reale de aplicare sunt încă limitate: majoritatea acestor mașini se descurcă mai prost în condiții imprevizibile decât roboții industriali specializați, care sunt folosiți de mult timp în întreprinderi.
Vor schimba roboții economia mondială?
Istoria roboților umanoizi arată o tendință mai largă: inteligența artificială depășește treptat limitele software-ului și începe să se transforme în infrastructura fizică a economiei.
Dacă China va reuși să reducă costurile și să demonstreze eficiența economică a acestor sisteme, acest lucru ar putea influența piața muncii, productivitatea industrială și competitivitatea lanțurilor de producție la scară globală.
Pentru mediul de afaceri, problema nu mai este dacă roboții sunt capabili să îndeplinească sarcini individuale, ci dacă companiile vor putea să obțină profit din implementarea lor pe scară largă.
