Misiunea FMI condusă de Alina Janku, care și-a încheiat vizita, a ajuns la un acord cu autoritățile privind un nou program de coordonare a politicilor pe o perioadă de 36 de luni. Pentru a recâștiga încrederea fondului, guvernul a trebuit să accepte un cadru structural strict.
Comunicatele de presă care au urmat misiunii includ declarații care prezintă constatările preliminare ale experților Fondului după vizita în țară și negocieri. Pe baza constatărilor preliminare, misiunea va pregăti un raport care, sub rezerva aprobării de către conducere, va fi prezentat Consiliului de administrație al FMI pentru discuții și decizii.
Într-o declarație în urma vizitei, șefa misiunii, Alina Iancu, relatează despre acordul la care s-a ajuns și își exprimă încrederea în necesitatea unui astfel de program în contextul noilor amenințări energetice:
„Programul anterior sprijinit de FMI a contribuit la menținerea stabilității pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al crizelor recurente. Noul program PCI nu implică finanțare, …. dar asigură angajamentul continuu al autorităților față de stabilitatea macroeconomică și financiară, precum și față de creșterea durabilă. Deși economia și-a revenit în 2025, noul șoc energetic limitează în prezent ritmul economic și sporește presiunile inflaționiste”, se arată în declarația oficială care a urmat vizitei.
Presiuni inflaționiste și încetinirea creșterii
Se preconizează o încetinire a creșterii de la 1,9 % la 1,5 % în acest an, pe măsură ce costurile energetice mai ridicate și cererea externă mai slabă vor afecta consumul, investițiile și exporturile.
Se estimează că inflația medie anuală va ajunge la 8,1% în 2026, iar deficitul de cont curent se va mări la 22,1% din PIB.
Prognoza FMI:
- Inflația medie anuală este revizuită de la 6,9% la 8,1%;
- Din cauza cererii externe mai slabe și a creșterii prețurilor de import, deficitul de cont curent al Moldovei va crește de la 19,6% din PIB în 2025 la 22,1% în 2026.
Fondul mai consideră că perspectivele Moldovei „depind în diferite grade de durata și direcția războiului din Est, precum și de războiul din Ucraina”. Costurile excesiv de ridicate ale energiei ar putea duce la o perioadă prelungită de presiune inflaționistă, deoarece perturbările de pe piețele de îngrășăminte și combustibili ar putea afecta negativ producția agricolă.
Nivelurile ridicate de incertitudine și înăsprirea condițiilor financiare nefavorabile ar putea afecta, de asemenea, investițiile, remiterile externe și cererea externă. Aceste șocuri ar putea încetini și mai mult creșterea și exacerba dezechilibrele externe.
Creșterea riscurilor de execuție bugetară și a activelor statului
Programul PCI urmărește, de asemenea, să îmbunătățească evaluarea riscurilor fiscale. FMI sporește presiunea asupra administrației publice. Acordul include clauze privind consolidarea obligatorie a evaluării riscurilor financiare ale întreprinderilor de stat și protecția banilor publici împotriva utilizării abuzive.
Pe baza opiniei stabilite a experților Fondului, riscurile de utilizare abuzivă apar în principal din cauza încetinirii reformei întreprinderilor de stat, a încetinirii proceselor de privatizare și a dificultăților în planificarea pe termen mediu. Sistemele de gestionare a numerarului, a datoriei publice și a cheltuielilor de capital necesită măsuri solide de politică fiscală și o îmbunătățire continuă.
Și aici, potrivit experților FMI, apar în prim plan statisticile economice, care, în cadrul unui program convenit, vor contribui la utilizarea rațională a fondurilor publice. Experții subliniază necesitatea de a „îmbunătăți calitatea, acoperirea și actualitatea statisticilor economice” pentru elaborarea politicilor.
Banca Națională, ca întotdeauna, a promis să „monitorizeze îndeaproape situația macroeconomică și riscurile de inflație, precum și să utilizeze instrumente suplimentare pentru a menține stabilitatea prețurilor” și să se ghideze după „cadrul de reglementare, principiile de supraveghere, plasele de siguranță financiară și stabilitatea financiară, aderând la recomandările programelor de aderare la stabilitatea financiară (FSAP) ale FMI și Băncii Mondiale”.
Condiții voluntare?
Trecerea la programul PCI nefinanciar, în care supravegherea FMI este consolidată, dar nu există bani ieftini pentru reforme, nu face decât să confirme teza fostului ministru al economiei Alexandru Muravski și a altor economiști privind pierderea încrederii în disciplina financiară a Chișinăului.
Într-adevăr, există puține motive de mândrie. În timp ce premierul Alexandru Munteanu poziționează acordul drept „un semnal de încredere din partea partenerilor”, Muravschi îl consideră o manipulare. În opinia sa, formatul nefinanciar înseamnă doar că FMI nu mai este dispus să riște bani „vii”, dar își rezervă dreptul de supraveghere strictă.
FMI confirmă logica economistului: programul nefinanciar PCI este supus exact acelorași cerințe stricte privind reformele, taxele și reducerea deficitului bugetar ca și programele de creditare. Moldova își asumă angajamente grele și își strânge cureaua fără o pernă financiară directă din partea FMI.
Potrivit Marinei Solovieva, director de programe al Expert Grup, Moldova nu are nevoie cu adevărat de finanțarea FMI în acest moment. Dar nu este clar dacă această independență financiară va fi menținută în următorii trei ani.
„Deficitul de cont curent este încă acoperit de intrările de capital din străinătate, printre care finanțarea din partea UE reprezintă o parte considerabilă. Putem spune că acum UE a preluat funcțiile FMI în raport cu Moldova. De asemenea, activele de rezervă ale BNM sunt suficiente și pot fi utilizate în cazul creșterii presiunii pe piața valutară. Cu toate acestea, dacă situația cu un deficit de cont curent enorm și în creștere va dura suficient de mult timp, am putea avea nevoie din nou de sprijin financiar din partea FMI pentru a echilibra balanța de plăți”, a declarat expertul.
