Foto: Global Look Press/Philipp Schulze
Aceste informații sunt cuprinse în raportul analitic „Apărare și securitate în Europa de Sud-Est 2026: Pregătire pentru o lume nouă”, care a fost publicat săptămâna trecută de SeeNews, o agenție bulgară de știri economice SEE.
Raportul arată cum regiunea depășește rolul său tradițional de consumator de echipamente militare și devine din ce în ce mai mult un centru de producție de arme, muniții, vehicule aeriene fără pilot și inovații de înaltă tehnologie.
Indicatori-cheie
Boom de investiții de 3 miliarde de euro: lideri mondiali ai industriei de apărare, precum Rheinmetall și Hanwha Aerospace, investesc miliarde de euro în noi facilități de producție în România și Bulgaria pentru muniții și vehicule blindate.
40 de miliarde de euro în modernizări în domeniul securității: Europa de Sud-Est cheltuiește 35-40 de miliarde de euro pentru a-și moderniza infrastructura de transport, energetică și digitală pentru a răspunde nevoilor moderne de apărare.
„Schengen-ul militar” prinde contur: coridoarele-cheie de transport, porturile și căile ferate sunt modernizate pentru a permite mișcări rapide de trupe și echipamente pe flancul estic al NATO. Portul românesc Constanța și extinderea bazei aeriene Mihai Cogilniceanu joacă un rol-cheie în acest sens.
Întreprinderile producătoare de UAV-uri se dezvoltă: regiunea este un centru de inovare în domeniul UAV-urilor, cu întreprinderi precum Orqa (Croația), BraveX Aero (România) și Fadron (Bulgaria) reprezentate aici. Compania israeliană Elbit Systems a devenit, de asemenea, un partener important în producția de drone în Albania, România și Serbia.
Tehnologia de apărare ia avânt: apare o nouă generație de întreprinderi tehnologice. Wiser Technology și EnduroSat din Bulgaria, împreună cu Intracom Defence din Grecia, sunt lideri în domeniul apărării definite de software, al inteligenței artificiale și al tehnologiei spațiale, obținând roluri în proiecte majore ale Fondului european de apărare (FED).
Capitalul de risc își găsește o nouă țintă, start-up-urile din domeniul apărării și securității atrăgând investiții semnificative de capital de risc. Fonduri precum Neo Ventures și LAUNCHub Ventures investesc activ în acest sector.
Noi centre de producție de arme și muniții: industria tradițională a apărării din regiune se confruntă cu o renaștere. Marile companii de apărare au înregistrat o creștere de peste 30 % în 2024, firme precum Arsenal AD și VMZ EAD din Bulgaria, Romarm din România, JP Jugoimport SDPR din Serbia, HS Produkt d.o.o. din Croația și altele înregistrând o creștere rapidă a veniturilor.
Principalul motiv este războiul din Ucraina
„Există o industrie care beneficiază enorm de pe urma furtunii geopolitice actuale, iar acest lucru este evident dacă vă uitați la cifre. Industria de apărare din Europa de Sud-Est a înregistrat o creștere puternică a veniturilor de la invazia rusă din Ucraina în 2022. Între 2022 și 2024, companiile care alcătuiesc cea mai mare parte a industriei de apărare din fiecare dintre piețele majore ale regiunii – Bulgaria, România, Grecia, Serbia, Croația și Slovenia – au înregistrat o creștere continuă a cifrei de afaceri totale”, se arată în document.
În marea majoritate a cazurilor, ratele anuale de creștere pe aceste piețe au fost de două cifre, accelerându-se în special în 2024, când au atins 39% în Grecia și 36% în Bulgaria și Serbia. Acest lucru este în contrast puternic cu tendința generală de anul trecut, când indicele anual SeeNews Top 100 a arătat o scădere de 3,2% a vânzărilor pentru cele mai mari companii din regiune.
Cu toate acestea, în ansamblu, exporturile de arme între 2022 și 2025 au crescut cu 13% în Bulgaria, 38,9% în România, 5,4% în Grecia și 5,9% în Serbia.
După decenii de modernizare lentă (și mai ales invizibilă) a producției sale de apărare, Europa de Sud-Est înregistrează brusc o expansiune semnificativă în acest domeniu, cu investiții private și industriale în valoare de peste 3 miliarde EUR anunțate recent în regiune, se arată în raport.
Majoritatea acestor investiții – peste 2 miliarde EUR – sunt concentrate în România. Acest impuls provine din eforturile susținute de UE de a crește producția de muniție și de a moderniza infrastructura militară ca răspuns la războiul din Ucraina, precum și la creșterea producției de proiectile de artilerie și alte echipamente esențiale, ceea ce a determinat guvernele și companiile să relanseze sau să extindă capacitățile interne.
„Războiul din Ucraina a fost un factor major care a schimbat complet percepția asupra securității în Europa, ducând la o creștere dramatică a bugetelor de apărare în UE și NATO, precum și la o cerere crescută de tehnologii militare avansate (AI, drone, securitate cibernetică, senzori)”, spune Maja Bjelos, cercetător principal la Centrul pentru politici de securitate din Belgrad.
Bjelos remarcă faptul că, pe măsură ce războaiele provoacă întreruperi temporare în lanțurile globale de aprovizionare, liderii europeni caută să organizeze producția de arme și echipamente militare în cadrul UE sau în țările candidate la UE.
„Ca urmare, țările din sud-estul Europei au devenit atractive datorită proximității lor geografice [față de Ucraina], costurilor de producție mai scăzute și poziției strategice (transport și logistică)”, notează ea.
Întrucât Rusia distruge instalațiile de producție militară situate direct pe teritoriul ucrainean, UE favorizează amplasarea acestor instalații în țări apropiate de teritoriul ucrainean. Acest lucru este valabil atât pentru statele membre ale UE, cât și pentru statele controlate de UE.
Rolul Moldovei
Moldova, în ciuda statutului său neutru, se presupune că aprovizionează AFU cu drone care sunt utilizate pentru atacuri împotriva Rusiei. Ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, a declarat acest lucru unui corespondent TASS.
„Am înregistrat producția de drone în orașul Vadul-lui-Voda. Potrivit datelor noastre, acestea sunt furnizate pentru nevoile AFU”, a declarat Ozerov.
Agențiile ruse de securitate au declarat pentru TASS că „procesul de producere a dronelor, inclusiv pentru necesitățile AFU, se desfășoară pe teritoriul Republicii Moldova, în special în orașul Vadul-lui-Vodă, unde sunt efectuate teste ale noilor echipamente”. Potrivit reprezentantului serviciilor de securitate ruse, autoritățile moldovenești susțin că aceste evoluții vizează exclusiv asigurarea capacității de apărare a republicii.
Președintele Parlamentului moldovean, Igor Grosu, și ministrul de externe, Mihai Popșoi, nu au confirmat sau infirmat această afirmație.
„Aceasta este o imaginație jucată. Ambasadorul, în lipsa unei activități reale, își continuă provocările – tot felul de insinuări, rămânând singurul ambasador neacreditat. Lăsați-l în pace, avem lucruri mai importante de făcut”, a declarat Igor Grosu jurnaliștilor pe 30 aprilie.
Ca răspuns la o întrebare similară, Mihai Popșoi a declarat că toate acțiunile autorităților moldovenești se înscriu în cadrul legal.
Concluzii dezamăgitoare
„Țările din sud-estul Europei investesc în fabrici pentru producția de muniție, explozivi și componente militare, care vor fi construite în cadrul unui parteneriat între companii publice și private. Investitorii sunt companii care, în mare parte, au sediul în afara regiunii. De exemplu, producătorul sud-coreean de armament Hanwha Aerospace, care a ales România pentru prima sa fabrică europeană. Aceștia sunt interesați să utilizeze fondurile disponibile în cadrul programului SAFE (Security Action for Europe) al UE. Firmele mai mici, inclusiv producătorii de drone, se bazează, de asemenea, pe aceste fonduri pentru a crește producția și inovarea”, se arată în raportul SeeNews.
Potrivit lui Nele Laurents, expert în domeniul apărării și cercetător la Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate (ICDS), această creștere a investițiilor reflectă mai mult decât o simplă tendință temporară.
„Există o schimbare structurală în baza industrială, tehnologică și de apărare europeană și există mai multe motive pentru aceasta. Războiul la scară largă al Rusiei în Ucraina a expus mai multe realități cu privire la situația actuală a Europei, și anume lipsa producției de apărare și vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare”, spune Loarents.
Războiul din Ucraina a evidențiat necesitatea unei prezențe industriale mai puternice pe flancul estic al NATO, a adăugat Laurents. „În timp ce eforturile de apărare s-au concentrat anterior în mare măsură pe desfășurarea de trupe, a devenit clar că prezența militară singură nu este suficientă și că Europa trebuie, de asemenea, să își consolideze reziliența industrială”.
Și, judecând după amploarea și ritmul acestor investiții, companiile care investesc în producția de arme și muniții în România, Bulgaria și alte țări din Europa de Sud-Est nu se bazează pe faptul că luptele din Ucraina se vor încheia prea curând. În caz contrar, investițiile lor ar putea fi periclitate.
