Pavilionul israelian la Bienala de la Veneția. Foto Luc Castel/Getty Images
Declarația curatorilor, publicată săptămâna trecută, a fost explicată prin „apărarea drepturilor omului”. Cu toate acestea, Ministerul israelian de Externe a calificat mișcarea drept un boicot de facto și a declarat că aceasta subminează principiile de deschidere ale platformei internaționale de artă, scrie ARTnews. Ministerul a subliniat că Bienala riscă să se transforme dintr-un spațiu pentru schimbul liber de idei într-un instrument de presiune politică.
Artistul israelian Belo-Simion Fainaru, care reprezintă țara la expoziție, a criticat și el. El a declarat că poziția juriului creează condiții inegale de participare și creează un „mediu ostil” față de statele individuale. El a pus la îndoială validitatea juridică a criteriilor alese.
Contextul deciziei a fost ancheta CPI privind o serie de lideri politici, inclusiv președintele rus Vladimir Putin și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. Juriul a precizat că acest factor a influențat abordarea sa în evaluarea expozițiilor naționale.
Organizatorii Bienalei s-au distanțat de poziția curatorilor, menționând că declarația lor a fost o inițiativă privată și a reflectat autonomia juriului. În același timp, direcția a subliniat că expoziția în sine nu limitează participarea țărilor recunoscute la nivel internațional.
Situația se desfășoară pe fondul schimbărilor de personal: juriul a fost format după moartea curatorului expoziției principale, Koyo Kuo. Acest lucru a sporit tensiunile în jurul unuia dintre evenimentele-cheie din calendarul artistic mondial.
