
Declarația a subliniat că un astfel de pas a fost dictat de „datoria de a proteja drepturile omului” și de a lua în considerare contextul politic în care există arta contemporană, scrie Reuters. Aceasta este o expoziție majoră în care pavilioanele naționale reprezintă în mod tradițional nu numai artiștii, ci și poziția culturală a statelor.
Contextul deciziei este legat de acțiunile legale împotriva liderilor mondiali. Vladimir Putin este căutat de Curtea Penală Internațională pentru acuzații legate de războiul din Ucraina, în timp ce Benjamin Netanyahu este căutat ca parte a unei anchete privind evenimentele din Fâșia Gaza. La momentul publicării nu a existat nicio reacție oficială din partea misiunilor diplomatice ale celor două țări în Italia.
Situația a escaladat pe fondul controversei legate de revenirea Rusiei la Bienală. Participanții ruși au dispărut efectiv din majoritatea spațiilor culturale europene după începerea conflictului în 2022, dar organizatorii au admis posibilitatea unei reluări în 2026.
Acest lucru a provocat o reacție dură atât din partea autorităților italiene, cât și a instituțiilor UE. Comisia Europeană a notificat deja organizatorilor intenția sa de a îngheța subvenția de 2 milioane EUR dacă situația nu este revizuită. Bienala are la dispoziție 30 de zile pentru a răspunde oficial.
În același timp, conducerea expoziției s-a distanțat de poziția juriului, subliniind independența sa totală. Organizatorii au declarat că Bienala rămâne un spațiu al libertății de exprimare artistică și nu impune restricții instituționale, în ciuda presiunii politice în creștere.









