Oficialul a declarat că universitățile din Republica Moldova nu au încă o viziune clară asupra modului în care ar trebui abordată provocarea inteligenței artificiale, după ce instituțiile au fost invitate să își expună poziția pe acest subiect.
„Universitățile au spus că, în principiu, totul este în regulă și că ele nu au încă o viziune clară. Am primit foarte recent un răspuns de la Consiliul Rectorilor pe acest subiect, cam în aceeași cheie, ceea ce m-a surprins un pic. Cred că mi-ar plăcea ca această discuție să fie orientată și direcționată de mediul academic și de minister, pentru că aici există cel mai mare potențial intelectual, fără dubiu, și merită să revenim cu toții împreună și să problematizăm un pic acest aspect. Pentru că devine tot mai greu de distins între excelență și simpla utilizare abilă a ultimelor instrumente”, a declarat ministrul.
El a declarat că trebuie să învățăm să utilizăm inteligența artificială în cercetare, în caz contrar riscând să se adâncească „prăpastia” dintre Moldova și alte țări care știu să o „mânuiască”.
„Acele inegalități care întotdeauna au existat între țările mici și țările mari vor fi extrem de rapid aprofundate de viteza cu care unii vor adopta AI-ul. Și noi ar merita să ne punem cu toții întrebarea cum învățăm să îl utilizăm în cercetare, pentru că, dacă nu o vom face, provocarea este oricum mare; pe fundalul acestor noi instrumente care apar, dacă nu vom învăța să le mânuim suficient, prăpastia se va adânci”, a adăugat Perciun.
Dan Perciun crede că această discuție despre IA în cercetare poate fi intermediată și preluată de Academia de Științe a Moldovei (AȘM).
Declarațiile au fost făcute la AȘM, în cadrul unei prelegeri publice susținute de președintele Consiliului Științific Internațional, prof. Sir Peter Gluckman, și de directorul general al ISC, dr. Salvatore Aricò, ambii aflați pentru prima dată în Republica Moldova. De asemenea, a participat și noul președinte al Academiei Române, Marius Andruh.
