„Urgența acestei rezoluții se datorează faptului că suma rămasă în plafonul programului de obligațiuni pe termen mediu (3,2 miliarde de euro) limitează posibilitatea de finanțare prin emiterea de euroobligațiuni pe piețele internaționale de capital. Ultimele două emisiuni pe piețele externe din 2025 au avut volume care au depășit plafonul rămas în cadrul programului de obligațiuni pe termen mediu, respectiv 4 miliarde de euro, 1,5 miliarde de euro și 3,75 miliarde de dolari. Refuzul aprobării acestui proiect de act normativ va conduce la o lipsă de flexibilitate în utilizarea eficientă a instrumentelor de datorie”, a precizat Ministerul Finanțelor din România într-un comunicat.
Emiterea de euroobligațiuni în prima jumătate a anului de către emitenții suverani este o practică standard. În prezent, toți emitenții suverani obișnuiți de euroobligațiuni din Europa Centrală și de Sud-Est – Ungaria, Polonia, Slovenia – planifică primele lor emisiuni de euroobligațiuni în 2026, datorită interesului crescut al investitorilor la începutul anului.
Ministerul Finanțelor din România estimează planul anual de finanțare pentru 2026 la aproximativ 265-275 miliarde lei românești (52-54 miliarde euro), reflectând un nivel al deficitului bugetar de 6,4% din PIB conform Planului Fiscal pe Termen Mediu și incluzând refinanțarea datoriei publice cu scadența în acest an.
În ceea ce privește sursele de finanțare, volumul emisiunilor de datorie publică este estimat la 160-170 miliarde de lei (31,4-33,4 miliarde EUR) pe piața internă și la 21 miliarde EUR pe piața externă. Se preconizează că volumul de pe piața externă va fi acoperit prin emisiunea de euroobligațiuni în valoare de 10 miliarde EUR, în timp ce restul va fi obținut prin împrumuturi în cadrul programelor PNRR și SAFE, împrumuturi de la instituții financiare internaționale și plasamente private.
