„Aceasta poate fi cea mai grea bătălie a generației noastre. Manipularea, tehnologiile care permit crearea de falsuri aproape perfecte, atacurile coordonate asupra încrederii publice, propaganda finanțată de jucători ostili majori și diseminată prin conturi false – toate acestea alcătuiesc un arsenal complex care creează un mediu informațional extrem de volatil. În acest context, volumul și agresivitatea dezinformării în următorii ani ar putea depăși ceea ce am văzut până acum”, consideră Maia Sandu.
În același timp, utilizarea inteligenței artificiale a devenit nu doar un risc teoretic, „ci mijloace reale care sunt folosite în multe țări și care vor fi folosite și împotriva noastră, și cu o intensitate și mai mare.
Prin urmare, președintele a făcut apel la acțiuni comune și la găsirea unor soluții eficiente.
„Îmi dau seama că nu vă permiteți luxul de a avea redacții mari sau bugete generoase. Și de aceea trebuie găsite soluții prin cooperare, eficiență și profesionalism. De asemenea, trebuie să analizăm cum să consolidăm capacitățile redacțiilor, inclusiv prin partajarea resurselor. Cooperarea între instituțiile media, schimbul de expertiză și infrastructură pot fi printre cele mai eficiente soluții. Exemplele internaționale – de la alianțe editoriale la investigații comune – arată că „mai puțin, dar mai bine” este uneori singura cale realistă”, a declarat șeful statului.
Ea a cerut să se acorde atenție calității formării profesionale în viitorul apropiat: „Este necesar ca presa să aibă o înțelegere profundă a mecanismelor europene, să analizeze documentele și să traducă fiecare etapă a acestui parcurs într-un limbaj accesibil”.
Totodată, Sandu a făcut apel către Ministerul Educației și Învățământului, universități și întregul mediu profesional să considere formarea jurnaliștilor drept o responsabilitate comună.
„În același timp, trebuie să oferim cetățenilor instrumentele de autoapărare informațională. Educația media nu mai este un lux, ci o necesitate. Este important să vedem cum pot fi introduse elemente de educație digitală și mediatică în școli, ca o investiție în sănătatea pe termen lung a democrației noastre”, a declarat Maia Sandu.
La Forumul Mass-Media 2025 au participat reprezentanți a peste 200 de redacții. Printre subiectele discutate s-au numărat problemele subvenționării și supraviețuirii mass-media în era inteligenței artificiale.
Președintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, știință, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a declarat că lucrările privind reglementarea spațiului online vor începe în curând: „Această discuție va fi cu participarea tuturor părților interesate care doresc cu adevărat să contribuie și să-și asume o anumită responsabilitate.”
Cristian Jardan, ministrul Culturii, a declarat că nu există o viziune clară asupra modului în care se poate face acest lucru, nici în Moldova, nici în lume: „Online-ul este un subiect complicat: vorbim despre libertatea totală a informației și despre diseminarea acesteia. Avem atât de multe canale de distribuție încât este extrem de dificil să le reglementăm strict, clar și cuprinzător”.
Michelle Iliev, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, consideră că problema nu este doar una de reglementare și a solicitat să se acorde atenție celei mai recente tendințe – scăderea utilizării rețelelor sociale la nivel global. Australia a fost prima țară care a interzis utilizarea rețelelor de socializare de către copiii sub 16 ani, prin introducerea ID-ului digital.
„Am citit astăzi în Bloomberg că, în ultimii trei ani, utilizarea și adoptarea globală a rețelelor sociale a înregistrat o tendință descendentă. Acestea sunt tendințe pe care trebuie să le analizăm și să înțelegem dacă avem ocazia să inovăm acum sau dacă vom merge împotriva curentului și vom acționa doar pe baza reglementărilor. Nu este vorba doar de reglementare, ci și de acțiuni concrete”, a declarat secretarul de stat.
Printre propunerile discutate s-a numărat introducerea unei „taxe digitale” asupra platformelor online. Dar, după cum a declarat Ludmila Andronic, președinta Consiliului de presă: „Pare o idee bună și un instrument de sprijin pentru mass-media, trebuie doar să ne gândim cum să o aplicăm și dacă o putem obține cu adevărat de la platforme”.
