Premierul Alexandru Munteanu consideră că deficitul bugetar planificat este "sănătos"
Experții numesc motivul întârzierii alegerile trecute, dar acest „argument” nu este stipulat în legislație. Anterior, experții Ministerului de Finanțe au subliniat, de asemenea, necesitatea de a aproba o prognoză bugetară pe termen mediu, ai cărei parametri sunt incluși în proiectul de buget anual. Dar astăzi nu se vorbește despre aceasta, în ciuda faptului că documentul a fost pregătit și prezentat de Ministerul Finanțelor pentru consultări la sfârșitul verii.
Ca obiective principale ale proiectului, autorii indică „menținerea unor rate moderate de creștere economică, asigurarea stabilității macroeconomice și consolidarea bugetului și a impozitelor”. Aceste obiective provin din scenariul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.
În 2026, ministerul prognozează că produsul intern brut (PIB) va crește cu 2,4% în termeni reali față de 2025 și cu 377,2 miliarde de lei în termeni nominali. Ministerul Finanțelor estimează că, în 2026, veniturile bugetului public național (BPN) vor crește cu 7,3% față de valoarea prognozată pentru 2025, ajungând la 133, 457 miliarde lei. Cheltuielile vor crește cu 9,0 la sută și se vor ridica la 154, 942 miliarde de lei în termeni nominali.
Ca urmare, deficitul bugetului public național va depăși nivelul actual și va ajunge la 5,7% din PIB, în timp ce în acest an se estimează că va ajunge la 5,04%. Deficitul bugetului de stat este ușor mai mic decât PNB – 5,5 % din PIB. Dar ambele cifre sunt mai mari decât cele proiectate pentru anul în curs.
Economistul Volodymyr Golovatyuk atrage atenția asupra creșterii deficitului bugetar. El observă că anul viitor este planificată acoperirea acestuia aproape în totalitate (cu 92%) pe seama „datoriilor”. „Mai mult, interne și externe, în egală măsură”, notează el. – Guvernul speră să obțină împrumuturi interne prin emisiunea netă de titluri de stat în valoare de 10 miliarde de lei. Aceasta este o sumă fără precedent, asupra căreia am îndoieli. Ținând cont de rezultatele ultimelor runde de vânzări de titluri de stat, Ministerul Finanțelor ar putea reuși să atragă o parte din fondurile planificate în câteva luni, dar acest scenariu este greu realizabil pentru un an întreg”.
Același lucru este valabil și pentru împrumuturile externe, prin care guvernul speră să egalizeze diferența dintre veniturile și cheltuielile bugetare, în valoare de 21, 485 miliarde de lei. „Am învățat din viață că planurile pot fi în dezacord cu realitățile și aici este pericolul de a stabili un indicator atât de ridicat”, a avertizat expertul.
În același timp, premierul Alexandru Munteanu, la votarea proiectului, a declarat că deficitul este „sănătos”, deoarece s-a format în principal datorită investițiilor, nu cheltuielilor de consum. „Cum să îl acoperim, vom discuta cu partenerii externi, cu Fondul Monetar Internațional. – Dar avem și alte surse, firește”. Ministrul Finanțelor, Andrian Havrilice, a mai spus că deficitul este într-adevăr „nu mic, dar este important să subliniem că aproximativ jumătate din el va merge către investiții”.
În 2026, guvernul se așteaptă la o accelerare a creșterii economice datorită îmbunătățirii condițiilor externe, creșterii productivității, avansării reformelor structurale și intensificării investițiilor în cursul integrării europene. Aceste procese vor fi accelerate odată cu punerea în aplicare a Planului de creștere susținut de UE.
Pentru a atinge acest obiectiv, guvernul a prevăzut peste 50 de reforme. În același timp, cabinetul a definit un portofoliu de proiecte de investiții strategice ca motoare ale creșterii economice. Cele mai mari alocări vor merge către transporturi (31,6 %) și energie (25,5 %), reflectând principalele priorități: modernizarea infrastructurii și tranziția către energia regenerabilă. Acestea sunt urmate de sectorul mediului (12,9%), dezvoltarea regională (8,9%), agricultură (6,0%) și sprijinirea sectorului privat (4,7%), precum și de sectorul social: educație (4,2%) și sănătate (3,0%).
Ministerul Finanțelor menține ponderea veniturilor bugetului public național în PIB la 35,4% sau la nivelul anului curent. Deși anterior a fost remarcată necesitatea de a o crește în următorii ani pentru a asigura creșterea economică. Experții consideră că acesta este un truc des utilizat de autorii unor astfel de documente. Atunci când subestimează indicatorul pentru a lăsa posibilitatea de a-l depăși în cursul anului. Timpul va arăta dacă acest lucru este adevărat sau dacă Ministerul de Finanțe este doar precaut, și există o mulțime de motive pentru aceasta.
Între timp, ponderea veniturilor bugetului public național în PIB este mai mare decât cea înregistrată în 2023 și 2024. Atunci a fost de 33,7 % și, respectiv, 34,1 %. În ceea ce privește structura veniturilor, colectarea impozitelor va atinge 61,3 %, primele de asigurare 31,6 %, alte venituri 5,3 %, iar subvențiile 1,8 %.
Între timp, ponderea cheltuielilor în PIB este în creștere. Anul acesta, Ministerul de Finanțe preconizează că va fi de 40,42 %, iar anul viitor de 41,08 %. În același timp, această cifră este vizibil mai mare decât indicatorii din anii anteriori. Și anume: 39,2% – în 2023 și 37,9% – în 2024. Dintre acestea, cheltuielile economice vor reprezenta 10% din suma totală, autoritățile vor aloca 13,8% pentru îngrijirea sănătății, 2,9% pentru locuințe, 6% pentru ordinea publică și securitatea națională, 15,8% pentru educație etc. Cheltuielile sociale vor reprezenta cea mai mare sumă – 38,4%.
Cheltuielile aferente proiectelor finanțate din surse externe sunt estimate la 5,707 miliarde de lei, sau 5,7% din totalul cheltuielilor bugetare. Aceasta este cu 70,3 la sută mai mult decât prognoza pentru anul 2025, au subliniat autorii documentului. Circa 112 proiecte finanțate din surse externe vor fi implementate în 2026. Cele mai importante dintre acestea vizează sectorul rutier – 776,6 milioane de lei, infrastructura de aprovizionare cu apă în Moldova Centrală – 362,7 milioane de lei, dezvoltarea pădurilor – 330,1 milioane de lei, proiectele Drumurile Moldovei III, IV și V – 280 milioane de lei, modernizarea utilajului și echipamentului agricol – 261,5 milioane de lei, managementul riscului de dezastre și durabilitatea climei – 257,9 milioane de lei, precum și calea ferată – 257,8 milioane de lei, printre altele.
Tot joi, Guvernul a adoptat proiectele de buget ale asigurărilor sociale de stat și asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Documentele vor fi prezentate Parlamentului și ar putea fi examinate de deputați încă de joia viitoare. Deputații vor trebui să le voteze în cel puțin două lecturi.
