Săptămâna trecută, 16 organizații neguvernamentale ale producătorilor și procesatorilor agricoli din Moldova s-au întrunit în ședință de constituire și au semnat un acord privind crearea Consiliului Asociațiilor Agroalimentare (CAPA). Numai liderii acestor organizații au umplut prezidiul deloc neglijabil al sălii solide de conferințe, dar în spatele fiecăruia dintre ei se află sute și mii de aderenți. Cine sunt toți acești oameni?
Cel puțin, ei sunt foarte diferiți. Consiliul reunește asociații atât de nivel general corporativ (de exemplu, Federația Producătorilor Agricoli din Moldova FARM), cât și de ramură (Asociația Producătorilor de Ovine și Caprine). CAPA include atât agrarieni „puri” (de exemplu, Asociația Producătorilor de Boabe „Pomușoarele Moldovei”), cât și procesatori la fel de „puri” (Asociația Procesatorilor din Industria Agroalimentară Speranța-Con). În cadrul consiliului sunt reprezentați atât crescătorii de animale, cât și producătorii de culturi, atât industriile de mari dimensiuni (de exemplu, crescătorii de păsări), cât și cele de mici dimensiuni (crescătorii de iepuri).
Sergiu Vesca (director executiv al Federației Naționale a Fermierilor din Moldova) a fost ales președinte al CAPA, iar Marina Albu (președinte al Rețelei de Dezvoltare a Comunității Rurale) a fost aleasă secretar.
De asemenea, este important faptul că printre fondatorii CAPA se numără asociații care, recent, au fost adversari unul altuia în dialogul public. În special, Asociația Producătorilor de Carne de Porc și Asociația Patronală a Industriei de Prelucrare a Carnea. Directorul executiv al celei din urmă, Caroline Linte, subliniază că dialogul privind crearea Consiliului CAPA a durat aproape un an. Faptul că participanții la discuție nu numai că au reușit să o mențină atât de mult timp, dar și să o ducă la concluzia sa logică, spune multe.
„Democrația este un plebiscit constant”. Adică, capacitatea de a auzi și de a asculta adversarul, de a găsi soluții reciproc avantajoase și viabile. Și dacă este așa, atunci „să înflorească o sută de flori, să concureze o sută de școli”. În mod caracteristic, deciziile Consiliului CAPA vor fi luate în unanimitate, adică „cu opoziția totală a părților”.
Conform documentului fondator, Consiliul CAPA este apolitic. Dar el include Forța Fermierilor, o asociație pe care mulți o percep ca opusă partidului politic aflat la putere (în ciuda lipsei declarate de ambiții politice a conducerii organizației). Se presupune că ceilalți co-fondatori ai CAPA sunt, în general, de acord cu autoevaluarea Forței Fermierilor. Din nou, conform documentelor fondatoare, obiectivul principal al organizației este să se reprezinte într-un dialog constructiv cu autoritățile din Republica Moldova.
În acest moment, are sens să facem un pas deoparte pentru a vedea din exterior cine nu se află printre membrii Consiliului CAPA. La prima vedere, nu există organizații foarte notabile: Asociația Moldova Fruct și asociațiile viticultorilor, precum și Asociația Exportatorilor de Cereale Agrocereale.
Există mai multe versiuni ale motivului pentru care acestea nu sunt incluse în noul consiliu. Una dintre ele a fost exprimată de președintele Asociației Moldova Fruct, Vitalie Gorincioi, într-o discuție cu corespondentul Logos Press. Potrivit acestuia, organizația pe care o conduce a acceptat invitația de a purta un dialog (care, apropo, s-a desfășurat atât offline, cât și online – în cadrul unui grup creat special într-un messenger, care este, de asemenea, o tendință a timpului). Cu toate acestea, la un moment dat, conducerea acestei organizații a avut un dezacord cu alți membri ai grupului de inițiativă cu privire la modul în care ar trebui structurate structura organizațională, managementul și procesele de lucru ale viitorului Consiliu CAPA.
Moldova Fruct însăși dispune de ceea ce astăzi se numește în mod obișnuit „expertiză”: un personal format din specialiști în marketing, agrotehnologie, comunicare și așa mai departe. Evident, toate acestea necesită resurse, inclusiv resurse financiare, precum și un sistem de planificare, luare a deciziilor, raportare și altele. Administrația Moldova Fruct ar dori să vadă toate acestea în noua organizație. În plus, Moldova Fruct (ca și Agrocereale) este susținută de un mare agribusiness, care a învățat deja jocul „exportului în Uniunea Europeană” și percepe integrarea europeană într-un sens concret, aplicat: rulaj de mărfuri, bani și documente.
Cu toate acestea, unii șefi de asociații susțin că au participat la crearea CAPA deoarece o percep ca pe o platformă de discuții menită să identifice (în comun de către autoritățile moldovenești și cele ale UE) cele mai bune soluții pentru Moldova în procesul său de integrare europeană. În același timp, ei sunt împotriva acordării unui statut juridic oficial (înregistrat la autoritățile competente) CAPA. Desigur, regulamentele Consiliului presupun existența unor unități oficiale de conducere și a unor grupuri de lucru. Cu toate acestea, se pare că structura vizează mai degrabă o influență consolidată (asupra funcționarilor locali și a comisarilor europeni) decât munca de rutină „pentru un salariu”.
Cu toate acestea, în faza de înființare, grupul de inițiativă CAPA a solicitat viitorilor membri un pachet de documente, inclusiv „privind beneficiarii finali ai organizațiilor pe care le reprezintă”. În spatele acestui lucru, trebuie să presupunem, se află un alt strat de valori democratice: „trust but verify”. Cu atât mai mult cu cât unele asociații aparent foarte solide nu au găsit posibilitatea de a furniza informațiile solicitate de inițiatorii Consiliului.
În cele din urmă, în timpul procesului de aderare sau neaderare la Consiliul SARA, neconcordanța obișnuită, dar fundamentală, între caracterul personal și cel colectiv a jucat un rol. Aici, de asemenea, merită să mai facem un pas lateral.
Nu doar agrarienii și procesatorii, ci și structurile de putere pot juca „confederația”. În urmă cu câțiva ani, conducerea de atunci a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare MAIA, din lipsă de loialitate adecvată, a îngropat, de fapt, sistemul de asociații și consilii interprofesionale pe filiere de mărfuri din subordinea ministerului, prevăzut de legea privind organizarea și funcționarea piețelor agroalimentare. Cu toate acestea, conducerea MAIA are încă nevoie de parteneri loiali în dialogul „social și profesional”. În consecință, s-a născut ideea creării Camerelor de Agricultură. De exemplu, ca în Austria. Pentru a coopera cu autoritățile în procesul de formare a politicilor agricole și de integrare europeană.
În ce anume se vor deosebi asociațiile de producători agroindustriali și activiști rurali, precum și consiliul acestora, de Camerele de Agricultură menționate mai sus, este încă neclar pentru mulți observatori externi. Probabil, tot din acest motiv, conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare MAIA nu a ignorat adunarea constitutivă a Consiliului CAPA – a delegat la acest eveniment un reprezentant în rang de secretar de stat, doar pe probleme de integrare europeană. La urma urmei, numai haosul bine organizat poate fi mai rău decât haosul.
