Анжела Мунтяну-Пожога, Ион Киртоакэ
Politicienii cer măsuri decisive
Politicienii consideră că sunt necesare măsuri decisive. Potrivit primarului Chișinăului, Ion Cheban, autoritățile trebuie să recunoască vânzarea și consumul de droguri ca fiind o problemă la nivel național: „Răspândirea drogurilor a ajuns chiar și în incinta instituțiilor de învățământ. Cine are interesul în spatele acestui fenomen și cine îi protejează pe cei care fac „afaceri” cu sănătatea și viața copiilor noștri?”, se întreabă Cheban.
Partidul Socialiștilor a propus crearea unei platforme parlamentare pentru combaterea răspândirii substanțelor narcotice. „Am apelat deja la președintele comisiei pentru securitate națională, care poate, printre altele, să implice și SIB – sunt sigur că acești oameni știu ce se întâmplă în țară. Lucrăm pe baza comisiei noastre socio-medicale. La urma urmei, problema constă în prevenire, tratament, reabilitare și resocializare”, a subliniat deputatul PSRM Vladimir Odnostalco.
În opinia deputatului Grigorie Novac, drogurile devin din ce în ce mai accesibile pentru tânăra generație: „Drogurile sintetice sunt adesea mai ieftine decât prânzul la cantină, ceea ce permite infractorilor să atragă în rețelele lor în primul rând copiii, care nu au încă capacitatea suficientă de a conștientiza pericolul drogurilor”, a spus Novak la o conferință de presă în parlament.
Președintele fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a propus înăsprirea pedepselor pentru infracțiunile legate de traficul de droguri: „Numai astfel putem învinge mafia drogurilor în țara noastră: pentru organizarea vânzării de droguri – închisoare pe viață, pentru distribuție – închisoare de la 15 ani”.
Pe platforma comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice, cu puțin timp înainte de încheierea mandatului anterior, au avut loc audieri publice care au reunit un public larg de reprezentanți ai autorităților statale, ai comunității de experți și ai sectorului civil. La acestea, probabil pentru prima dată, s-a vorbit fără rezerve despre faptul că problema toxicomaniei și a traficului de droguri a devenit una dintre cele mai acute din societatea noastră.
Organele de drept recunosc că principalele provocări sunt adaptarea rapidă a traficanților de droguri la noile tehnologii și canale de distribuție. Mai mult, Moldova a devenit o țară de tranzit, așa cum se menționează clar în raportul Comisiei Europene. Tranzitul afectează și piața internă, în special în ceea ce privește drogurile sintetice. Acestea sunt mai ieftine de produs, dar provoacă dependență rapidă.
Se înregistrează o creștere a tranzitului de droguri prin intermediul trimiterilor poștale, atât ascunse, cât și deschise. Poliția de frontieră constată o creștere a încercărilor de transport ilegal de droguri peste frontiera de stat. Printre factorii principali, experții menționează poziția geografică a țării, apropierea de UE, precum și războiul din Ucraina și instabilitatea regională.
Potrivit datelor Agenției Naționale de Sănătate Publică, la sfârșitul anului 2023, numărul oficial înregistrat de consumatori de droguri în Moldova era de puțin peste 12 mii, inclusiv 612 cazuri noi. Incidența în 2023 a fost de 25,2 cazuri la 100.000 de locuitori (în 2022 – 23,1).
Agenția nu furnizează încă date mai recente. În general, aceasta publică astfel de statistici, de regulă, o dată pe an – cu ocazia Zilei internaționale de combatere a abuzului de droguri și a traficului ilicit de stupefiante, care se sărbătorește la 26 iunie.
În rândul persoanelor aflate sub supraveghere medicală pentru consumul de droguri, în ultimii ani predomină grupa de vârstă 25-35 de ani – persoane apte de muncă, în principal bărbați, reprezentanți ai potențialului reproductiv al țării. În același timp, în rândul celor care nu au fost identificați ca fiind dependenți, vârsta medie la momentul înregistrării era de 22,9 ani. Pentru opt din zece, prima „experiență” a fost marijuana. Numărul consumatorilor minori este în creștere – în 2024 au fost identificați 50 de consumatori sistematici în rândul minorilor. Dar acestea sunt doar statisticile oficiale.
Comisia Europeană a semnalat lacunele
În Moldova funcționează 37 de cabinete de narcologie la nivel raional și 390 de paturi de narcologie în trei spitale din diferite regiuni ale țării. Accesul la tratament este asigurat în 13 închisori. În 2024, 139 de pacienți noi au fost înregistrați în programul național de farmacoterapie cu opioide; numărul total al participanților la program a crescut la 2 625 de persoane (față de 2 332 în 2022 și 2 376 în 2023), potrivit raportului Comisiei Europene privind progresele înregistrate de Republica Moldova în 2025. Documentul arată că cooperarea în domeniul controlului drogurilor înregistrează anumite progrese. Într-adevăr, Moldova a adoptat Legea privind circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a plantelor care le conțin, precum și a precursorilor, noilor substanțe psihoactive și a înlocuitorilor de droguri. Esența legii constă în clasificarea substanțelor conform standardelor UE și revizuirea abordării naționale privind circulația precursorilor de droguri în funcție de această clasificare.
În același timp, raportul CE menționează că Moldova nu a adoptat încă o nouă strategie națională de combatere a drogurilor și planurile de acțiune corespunzătoare, care să includă prevenirea, reducerea ofertei și a cererii, precum și reducerea efectelor negative ale consumului de droguri. Strategia națională de combatere a drogurilor pentru perioada 2020-2027 a expirat la începutul anului 2023. Și acest lucru, în opinia experților, reprezintă o lacună îngrijorătoare în politica de stat de combatere a drogurilor. Fără aceasta, toate celelalte măsuri par nesistematice și sporadice.
De asemenea, documentul UE menționează că Moldova ar trebui să continue să dezvolte expertiza criminalistică, inclusiv capacitățile laboratoarelor de detectare a noilor substanțe psihoactive (NPS), precum și să intensifice măsurile științifice și campaniile de informare axate pe prevenirea dependenței, tratament, reducerea riscurilor și a efectelor nocive, reabilitarea, reintegrarea socială și recuperarea.
După cum observă specialiștii, anterior principalul loc de distribuție a drogurilor erau cluburile de noapte, iar în ultimii ani geografia s-a extins la colegii și licee.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, drogurile ocupă locul al treilea, după furturi și huliganism, printre infracțiunile comise de tineri cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani.
Prioritatea – prevenirea
Uniunea Avocaților din Republica Moldova, pornind de la semnalele privind creșterea consumului de droguri în rândul tinerilor, și-a stabilit ca prioritate elaborarea unui Ghid pentru prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor. Acest lucru a fost comunicat Logos Press de Ion Chirtoacă, judecător specializat în cauze penale la Tribunalul Chișinău, membru al consiliului Uniunii Juriștilor din RM și membru al consiliului Institutului Național de Justiție.
„Scopul ghidului este de a propune o abordare complexă și interdisciplinară a fenomenului, combinând aspectele juridice, sociale, educaționale și psihologice, cu scopul de a intensifica eforturile de prevenire la nivelul comunităților și al instituțiilor statului”, a subliniat Ion Chirtoacă.
„Dorim să contribuim la consolidarea eforturilor de prevenire și la creșterea nivelului de informare atât în rândul tinerilor, cât și al celor care participă la educația, protecția și creșterea lor”, a subliniat Chirtoacă.
Un astfel de ghid, care seamănă în esență cu un document programatic, poate deveni un catalizator în adoptarea unei noi strategii naționale de combatere a drogurilor și a traficului de droguri. Și, în general, este un exemplu demn de urmat în ceea ce privește implicarea în rezolvarea unei probleme grave.
În mod normal, acest lucru ar trebui să fie, în primul rând, responsabilitatea statului, la cel mai înalt nivel. Președintele României, Nicușor Dan, de exemplu, a convocat o ședință a Consiliului Superior de Apărare Națională pentru luni, 24 noiembrie. Se preconizează discutarea a cinci teme cheie, printre care prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, „care reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a României”. La noi nu există încă astfel de semnale. Pentru că amenințarea amenință?
Deputata PAS, membră a Comisiei pentru integrare europeană, Angela Munteanu-Pojoaga, a declarat într-un comentariu pentru Logos Press că semnalul de la Bruxelles a fost auzit și că se gândesc deja la măsurile corespunzătoare.
„Într-adevăr, raportul Comisiei Europene pentru 2025 subliniază necesitatea unei strategii naționale actualizate de prevenire și combatere a drogurilor. Moldova are nevoie de un document strategic modern, bazat pe cele mai bune practici europene și orientat spre prevenire, reducerea riscurilor și combaterea traficului ilegal de droguri. Este incontestabil”, a subliniat Munteanu-Pojoaga. „Măsurile concrete pe care le susțin includ crearea unui grup de lucru interinstituțional cu participarea reprezentanților structurilor de stat, a societății civile și a experților. Acest grup trebuie să elaboreze o versiune actualizată a strategiei în conformitate cu standardele UE”.
Printre alte măsuri menționate de deputată se numără introducerea unui sistem național unitar de colectare și analiză a datelor, integrat într-un sistem similar al UE. În prezent, datele privind consumul de droguri sunt dispersate.
De asemenea, este necesar să se elaboreze și să se implementeze programe educaționale obligatorii privind efectele nocive ale drogurilor în școli și licee. Trebuie dezvoltate serviciile de tratament și reducere a riscurilor și extinse centrele de consiliere. Și, desigur, trebuie investit în capacitățile poliției și ale serviciului vamal pentru identificarea și combaterea rutelor de trafic, trebuie intensificată cooperarea internațională pentru combaterea traficului de droguri, inclusiv cu structurile UE.
Toate acestea trebuie făcute fără întârziere, iar Strategia națională de prevenire și combatere a drogurilor, împreună cu Planul de acțiune al guvernului, trebuie prezentate în parlament până cel târziu în trimestrul al treilea al acestui an, a subliniat Angela Munteanu-Pojoaga.
