FAO definește degradarea terenurilor ca o scădere pe termen lung a capacității terenurilor de a îndeplini funcțiile esențiale ale ecosistemului. Degradarea terenurilor este rareori cauzată de o singură cauză, ci este de obicei rezultatul unei combinații de factori. Printre aceștia se numără factori naturali, cum ar fi eroziunea și salinizarea solului, precum și impactul antropogen, care devine din ce în ce mai dominant. Activități precum despădurirea, pășunatul excesiv și practicile agricole și de irigare nesustenabile se numără în prezent printre principalii factori de degradare a solului.
Raportul SOFA 2025 identifică focare de vulnerabilitate globală în care aceste pierderi se intersectează cu sărăcia, foametea și alte forme de malnutriție. În special, din cele 1,7 miliarde de persoane care trăiesc în zone în care randamentul culturilor este cu 10 % mai scăzut din cauza degradării terenurilor provocate de om, aproximativ 47 de milioane sunt copii sub vârsta de 5 ani care suferă de retard de creștere. În cifre absolute, țările asiatice sunt cele mai afectate, atât din cauza degradării solului, cât și a densității ridicate a populației.
Cu toate acestea, există speranță. O reducere cu 10 % a presiunii umane asupra terenurilor agricole ar putea restabili o producție suficientă pentru a hrăni încă 154 de milioane de persoane anual. Aceste cifre nu sunt abstracte; ele reprezintă oportunități reale de a îmbunătăți securitatea alimentară, de a reduce presiunea asupra ecosistemelor naturale și de a construi sisteme agroalimentare mai rezistente.
„Pentru a profita de aceste oportunități, trebuie să acționăm decisiv. Gestionarea durabilă a terenurilor necesită un mediu favorabil care să încurajeze investițiile pe termen lung, inovarea și administrarea responsabilă”, a scris directorul general al FAO, Qiu Dongyu, în prefața raportului.
FAO contribuie la încetinirea degradării solului prin promovarea practicilor de gestionare durabilă a terenurilor, cum ar fi rotația culturilor și culturile de acoperire pentru a menține sănătatea solului, a reduce eroziunea și a promova biodiversitatea. În Moldova, cu ajutorul donatorilor internaționali, FAO contribuie la finanțarea proiectelor de conservare (agricultura de conservare), precum și la încorporarea activă a culturilor tolerante la secetă, cum ar fi sorgul, în rotația culturilor.
