Ion Cheban
Proiectul de buget a fost prezentat de șapte ori pe parcursul anului, dar nu a fost niciodată supus la vot. Acest lucru s-a datorat fie lipsei de cvorum, fie nemulțumirii consilierilor PAS și PSRM că propunerile lor au fost ignorate.
Socialiștii au legat votul de solicitarea de a include în buget costurile compensațiilor de încălzire pentru persoanele vulnerabile. Iar PAS a insistat să-și finanțeze inițiativele, inclusiv crearea de grupe de zi prelungită în școli, programe de susținere a cetățenilor cu venituri mici etc.
Miercuri, 15 octombrie, aprobarea bugetului s-a aflat pe ordinea de zi a ședinței Consiliului municipal. Dimineața, primarul Chișinăului, Ion Ceban, într-un mesaj video pe pagina sa de socializare, a reiterat că niciun proiect, „mare sau mic”, nu a fost suspendat în capitală în acest an. El și-a exprimat speranța că consilierii municipali „vor da dovadă de voință politică”.
Cu toate acestea, cu o oră înainte de ședință, la Primărie se simțea un miros de scandal. Consilierii PAS au organizat o conferință de presă în care l-au acuzat pe primar de gestionarea netransparentă a fondurilor municipale. În opinia lor, primăria ar fi trebuit să prezinte un raport privind execuția bugetului provizoriu, în loc să insiste asupra aprobării acestuia retroactiv.
Prin urmare, deputații nu au discutat și votat proiectul de buget-2025, ci au scos subiectul de pe ordinea de zi la inițiativa consilierului Partidului Socialiștilor (PSRM), Adrian Lebedinschi. Fracțiunea consideră că nu este deloc necesară aprobarea bugetului pentru acest an, deoarece se apropie termenul legal pentru prezentarea bugetului pentru 2026.
În favoarea propunerii au votat 24 de consilieri din partea PAS și PSRM, în timp ce reprezentanții MAN, PCRM, Partidul Nostru și Platforma DA s-au opus.
Explicând poziția PAS, președinta fracțiunii, Zinaida Popa, a declarat că proiectul supus votului conține clauze noi, care nu au fost discutate anterior. „Iată doar una dintre clauzele noi: mijloacele financiare prevăzute pentru implementarea proiectelor și programelor municipale, care sunt distribuite de către managerul de buget, cu alte cuvinte, primarul”, a spus ea. – Vorbim de 306 milioane de lei, pe care vrea să îi dispună cum vrea el. Noi nu vom fi implicați în acest lucru.
Primarul Chișinăului i-a acuzat pe consilieri de jocuri politice și sabotaj. Astfel, speranțele că consilierii se vor retrage din cursa electorală, se vor calma și vor discuta în sfârșit bugetul, cu cifre și argumente, nu au fost justificate. Acest lucru ridică întrebarea: cu căldura momentului, consilierii vor fi capabili să convină asupra unui buget pentru 2026? Și dacă nu, cu ce buget va trăi și va lucra municipalitatea capitalei anul viitor?
Logos Press a ridicat problema cum, de ce și câte primării din țară lucrează astăzi după bugetele anului precedent acum două săptămâni (nr. 36 din 04.10.2025). Am trimis o interpelare la Ministerul Finanțelor, răspunsul a venit la sfârșitul săptămânii trecute. Specialiștii au descris cadrul legislativ al bugetului temporar și consecințele acestuia pentru localități. De asemenea, au furnizat statistici.
„Pentru informare menționăm că 16 unități administrativ-teritoriale, 3 bugete locale de nivelul II și 13 bugete locale de nivelul I au intrat în anul 2025 cu bugetul provizoriu. La data de 10.10.2025, municipiul Chișinău și 3 unități administrativ-teritoriale de nivelul I nu au bugete aprobate”, a răspuns Ministerul Finanțelor.
În ceea ce privește procedura legislativă, experții notează: în conformitate cu prevederile articolului 47, alineatul (2) din Legea privind finanțele publice și responsabilitatea fiscală și ale articolului 21 din Legea privind finanțele publice locale, primăria elaborează și prezintă consiliului local al localității proiectul bugetului pentru anul următor până la 20 noiembrie. Consiliul local îl aprobă până la 10 decembrie.
În cazul în care proiectul nu este adoptat cu cel puțin 3 zile înainte de încheierea exercițiului bugetar, în conformitate cu dispozițiile articolului 23 din Legea privind finanțele publice locale, administratorul bugetului emite un ordin de aplicare a documentului temporar. Valabilitatea acestuia încetează odată cu intrarea în vigoare a deciziei bugetare anuale, iar toate operațiunile efectuate pe seama bugetului temporar sunt transferate în contul bugetului aprobat pentru anul în curs”.
În consecință, cadrul de reglementare actual nu limitează termenul de valabilitate sau de aplicare a unui astfel de buget. În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală, autoritățile locale au autonomie decizională – organizatorică, managerială și financiară, adică au drept de inițiativă în tot ceea ce privește gestionarea proiectelor locale, exercitându-și competențele în conformitate cu legea.
În același timp, deși bugetul provizoriu este format în conformitate cu prevederile bugetului anului precedent, acesta este mai restrictiv. Acesta este ajustat atât în ceea ce privește cheltuielile, cât și resursele, astfel încât bugetul provizoriu să fie echilibrat. Se impune ca plafonul deficitului să nu depășească nivelul anului precedent.
„În consecință, pe partea de cheltuieli, nu este permisă includerea niciunui provizion pentru noi acțiuni sau măsuri, cu excepția menținerii nivelului investițiilor de capital în scopul reportării din anul precedent”, a declarat Ministerul Finanțelor. – De asemenea, nu este permisă realocarea alocărilor din programele finalizate către programe noi. Astfel, noile proiecte de investiții sunt blocate. În plus, este de asemenea imposibil să se finanțeze nevoile care pot apărea într-un anumit an. De exemplu, deschiderea de noi grupe în instituțiile de educație timpurie sau creșterea numărului de beneficiari de plăți sociale, renovarea școlilor și grădinițelor etc.”.
În general, bugetul temporar este redus la un buget de funcționare pentru a asigura finanțarea atribuțiilor și competențelor autorităților locale stabilite prin cadrul de reglementare. Dar fără dreptul de a pune în aplicare noi măsuri și programe la nivel local, ceea ce amenință eșecul proiectelor cu finanțare externă. „Acestea sunt cauzele și consecințele care ar putea obliga consiliile locale, prin dialog și compromis, să aprobe bugetele locale”, spun specialiștii Ministerului Finanțelor.
