Adrian Albu
Drepturile și beneficiile deputaților
În conformitate cu legea privind statutul deputaților, pentru a asigura îndeplinirea efectivă a mandatului, deputații au dreptul la un salariu lunar, la deplasări și la alte plăți compensatorii în cuantumul stabilit de Biroul permanent. Salariul de bază al unui deputat este de puțin peste 16 mii de lei. De asemenea, acesta poate conta pe 13 mii de lei pe lună pentru plata consultanților și a cheltuielilor de protocol. În plus, sunt prevăzuți 10 mii de lei pentru transport, în cazul în care deputatul decide să nu își folosească mașina de serviciu. Cu toate acestea, trebuie să se țină cont de faptul că, dacă totuși preferă să folosească mașina oficială, există o anumită limită de kilometraj.
„Practica arată că deputații care lucrează în regiuni foarte îndepărtate preferă cel mai adesea mașinile de serviciu. Pentru că, chiar dacă limita este epuizată, deputatul poate depune o cerere la secretarul general al parlamentului și la președintele Parlamentului cu o solicitare de combustibil suplimentar. Dacă un deputat, de exemplu, este responsabil pentru Oknica sau Briceni, iar luni este programat să primească cetățeni, atunci, desigur, mașina sa consumă mai mult combustibil decât un deputat care lucrează în partea centrală a țării. Desigur, sunt și cei care nu merg nicăieri”, spune Adrian Albu.
Unui deputat care nu are înregistrat domiciliul stabil în capitală i se pune la dispoziție un apartament de serviciu pe durata mandatului. Sau i se plătește o indemnizație lunară neimpozabilă pentru chirie. Parlamentul are propria sa clădire hotelieră cu 8 etaje și aproximativ 25 de apartamente. Nu a existat niciodată un caz în care toate camerele să fie ocupate integral. Mai mult, chiar și personalul secretariatului parlamentar poate profita de această oportunitate dacă nu are cazare în Chișinău.
Un deputat are dreptul la concediu anual plătit, concediu pentru motive personale și concediu medical. Concediul anual plătit de 36 de zile lucrătoare (cu o săptămână de lucru de șase zile) se acordă unui deputat, de regulă, în timpul sărbătorilor de Crăciun și de vară. Adică, deputații vor fi trimiși în concediu de îndată ce încep lucrul. Mi-aș dori să aibă timp să aprobe bugetul….
Contractul de muncă al unui deputat este suspendat pe durata mandatului său. La expirarea mandatului, acestuia i se garantează același loc de muncă.
Sancțiuni și regulamente
Există, de asemenea, sancțiuni. Absența unui deputat fără un motiv întemeiat, pe parcursul unei luni, la trei reuniuni ale parlamentului sau ale comisiei permanente din care face parte se sancționează cu reținerea a 50% din salariu și din alte plăți pentru luna următoare. Absența de la patru sau mai multe reuniuni este sancționată cu reținerea a 75 %. În legislatura trecută, doar membrii fracțiunii Șor au fost amendați serios. Unii alți deputați au fost sancționați doar pentru absența de la ședințele comisiilor din care fac parte.
Parlamentul își desfășoară activitatea în ședințe plenare, comisii și fracțiuni, de regulă, după următorul program: luni – activitatea cu alegătorii (primirea cetățenilor, vizite în regiuni); marți – ședințele fracțiunilor parlamentare; miercuri – ședințele comisiilor permanente; joi și vineri – ședințele plenare.
Conform legii, programul de lucru al deputaților este neregulat, astfel încât este imposibil să se stabilească orele exacte la care aceștia ar trebui să fie la serviciu și la ce oră ar trebui să înceapă această sau acea activitate. Trebuie adăugat că fumatul este strict interzis în clădirea parlamentului – deputații vor trebui să iasă în curte dacă doresc să fumeze.
Reuniunile comisiilor, deși sunt de obicei programate pentru o anumită oră, au loc adesea la ore convenabile pentru președintele comisiei.
„În convocarea trecută, din păcate, au existat adesea situații în care deputații nu au avut timp să vină la o reuniune a unei comisii, deoarece aceasta a fost programată atât de neașteptat încât pur și simplu nu au avut timp să își verifice e-mailul. Prin urmare, ar fi recomandabil să se stabilească zile și ore clare ale reuniunilor comisiei, care ar trebui respectate cu strictețe. Din păcate, în practică, președintele comisiei are de multe ori libertatea de apreciere personală în stabilirea orei de desfășurare a ședințelor”, a declarat Adrian Albu.
În mod tradițional, sesiunile plenare au loc joia și vinerea. Cu toate acestea, după cum a arătat practica, convocarea lor depinde, de asemenea, în mare măsură de discreția personală a președintelui. Atunci când acesta considera necesar, ședințele puteau avea loc de două ori pe săptămână și uneori o ședință la fiecare două săptămâni. Totul depindea de numărul de proiecte de lege, de relevanța, necesitatea și prioritatea acestora, precum și de ordinea de zi.
„În general, Parlamentul pune la dispoziția deputaților toate instrumentele de care au nevoie pentru a lucra. Ei au la dispoziție toate rechizitele și echipamentele de birou necesare, posibilitatea de a angaja experți dacă este necesar. Deputații nu se confruntă niciodată cu situația în care nu pot finaliza ceea ce au început din cauza lipsei resurselor puse la dispoziție de secretariat”, a precizat Albu.
În ceea ce privește deplasările în străinătate, deputații au suficiente oportunități de a participa la forumuri și conferințe profesionale. Singura dificultate a apărut în timpul pandemiei: în acea perioadă, a fost impus un buget strict și practic nu au existat deplasări, inclusiv la noi.
Conotații politice și control
Dar, după cum remarcă fostul secretar general al Parlamentului, există probleme legate de planul politic: „În parlamentul precedent, mulți deputați nu au călătorit niciodată în străinătate, deoarece acest lucru a fost decis de președintele Igor Grosu. Cu alte cuvinte, nu există un mecanism clar și obligatoriu – totul depinde în mare măsură de discreția sa personală. Consider că acest lucru este anormal: indiferent de dorința sau lipsa de voință a președintelui, deputatul reprezintă voința poporului. Chiar dacă președintele Parlamentului consideră că deplasările în străinătate sunt prea costisitoare, un deputat ar trebui să aibă totuși posibilitatea de a participa la ele, dacă aceste deplasări aduc beneficii reale, ajută la schimbul de experiență, consolidează legăturile internaționale și sunt utilizate în interes profesional și public. Iar parlamentarii ar trebui să beneficieze de acest drept nu pe baza unui principiu rezidual, ci pe bază de egalitate”.
Cheltuielile totale pentru călătoriile de afaceri ale parlamentarilor din a XI-a convocare și ale personalului secretariatului în prima jumătate a anului 2025 s-au ridicat la 2,615 milioane de lei. Cele mai costisitoare au fost deplasările la Strasbourg pentru a participa la sesiunile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), unde delegația este cea mai reprezentativă, iar sesiunile au loc de patru ori pe an. Este una dintre puținele tribune internaționale unde reprezentanții opoziției moldovenești sunt ascultați și li se oferă posibilitatea de a exprima poziția țării dintr-un punct de vedere alternativ.
În total, bugetul parlamentului pentru 2025 a fost ajustat la 215,3 milioane de lei. Din această sumă, aproape jumătate este destinată remunerării muncii personalului secretariatului (113,8 milioane de lei).
„Curățenia” noului parlament a fost promisă a fi monitorizată îndeaproape de organizațiile publice. Asociația Presei Independente (API) va angaja doi experți naționali independenți pentru a elabora documentul „Carta unui Parlament Curat 2025”.
„Inițiative ca aceasta sunt foarte utile. Promo-LEX face o treabă excelentă încercând să facă o analiză constructivă și corectă. Datorită eforturilor lor, au fost identificate multe nereguli și abateri. Iar dacă speakerul vrea să pară un bun organizator al proceselor parlamentare, ar trebui cel puțin uneori să asculte astfel de recomandări. Singura întrebare este cât de serios este luat. Recomandările Comisiei de la Veneția sunt, de asemenea, utile, dar la ce bun dacă autoritățile fie le interpretează în felul lor, fie nu le observă deloc? Este trist să vezi când astfel de rapoarte se transformă în simple statistici, în loc să servească drept instrument de prevenire a încălcărilor, de îmbunătățire a eficienței și de consolidare a democrației și transparenței”, a declarat Adrian Albu.
Întrebat ce sfat le-ar da aspiranților la funcția de deputat, fostul șef al secretariatului parlamentar a spus: „să citească proiectele de lege înainte de a le vota”.
