Proiectul a fost conceput pentru o perioadă de cinci ani și a fost destinat să facă transportul public din Chișinău mai convenabil pentru călători, să îi acorde prioritate pe drumuri și să îl ridice la un nou nivel de calitate.
De ce a fost ales ca model orașul polonez Lublin? Potrivit experților, acest oraș a realizat cele mai bune practici în îmbunătățirea sistemului de management al traficului urban. Implementarea sistemului de gestionare a traficului în Lublin a fost estimată la 6,42 milioane de euro, din care 85% a reprezentat partea UE. Lublin este unul dintre cele trei orașe din Polonia cu un sistem de troleibuze alături de autobuze, iar astăzi acest mod de transport public este recunoscut ca fiind cel mai ecologic.
Proiectul din Chișinău a început în 2022, când starea transportului public și organizarea acestuia erau deja o problemă serioasă. Cetățenii din Chișinău sunt cei care trebuie să judece în ce măsură aceasta a fost rezolvată.
Printre cele mai vizibile rezultate se numără benzile dedicate și deviate pentru transportul public, care economisesc semnificativ timpul de călătorie al pasagerilor.
Potrivit autorităților locale, timpul de așteptare pentru transportul public pe rutele cu benzi dedicate a fost redus cu aproximativ 10 la sută. Iar viteza medie a troleibuzelor și autobuzelor a crescut de la 13-14 km/h la 16-18 km/h. În plus, separarea autobuzelor și troleibuzelor de fluxul de trafic general contribuie la un flux de trafic mai sigur și mai previzibil, atât pentru pasageri, cât și pentru ceilalți utilizatori ai drumului. Acest lucru duce la faptul că proprietarii de mașini particulare preferă adesea să călătorească cu troleibuzul.
Unul dintre obiectivele proiectului a fost declarat a fi înființarea unui centru de monitorizare a traficului (CMT). Acesta a fost lansat în noiembrie 2024. Câteva luni mai târziu, Centrul a început să furnizeze analize detaliate, oferind sprijin tehnic pentru îmbunătățirea mobilității urbane și a siguranței rutiere în Chișinău.
Potrivit rapoartelor Primăriei, CMT a analizat zonele cu cel mai mare risc pentru pietoni, în special în apropierea instituțiilor de învățământ. Astfel, s-a constatat că cele mai sunt zonele din jurul Liceului Teoretic Alecu Russo (sectorul Rișcani), Grădiniței nr. 12 (strada Mihai Eminescu) și Liceului Teoretic Moldo-Ucrainean care poartă numele lui Mihail Koţiubinski (strada Mihai Eminescu).
Un alt aspect important al activităților CMT a fost implicarea sa activă în sprijinirea proiectelor de reabilitare a infrastructurii rutiere. De exemplu, au fost efectuate analize tehnice pentru proiectele de reabilitare a străzii Mesajer, a străzii Industriale și a bulevardului Mircea cel Bătrân. Ca parte a acestui proces, au fost modelate 18 scenarii diferite pentru a evalua situația actuală a traficului și impactul posibil al modernizării. Studiul a arătat că modernizarea străzii Industriale ar putea contribui semnificativ la optimizarea traficului prin interceptarea unei părți din traficul de pe autostrăzile din apropiere.
În plus, au fost instalați senzori de trafic inteligenți ca parte a operațiunii CMT. Primii 4 senzori au fost instalați la intersecția bulevardului Dacia – străzile București și Ciuflea, una dintre cele mai aglomerate zone ale orașului. Doi senzori suplimentari au fost instalați la intersecția bulevardului Dacia cu strada Ciuflea. Acestea sunt dispozitive de înaltă performanță concepute pentru a colecta date importante în timp real, fără a înregistra imagini sau a încălca viața privată a utilizatorilor drumurilor. Datele colectate de senzori sunt necesare pentru a dezvolta un model digital al intersecției – o simulare detaliată a comportamentului traficului în timp real. Acest model va constitui baza pentru testarea scenariilor de optimizare a traficului, inclusiv ajustarea temporizării semafoarelor, reorganizarea benzilor de circulație și alte măsuri menite să reducă congestionarea, să îmbunătățească siguranța rutieră și mobilitatea urbană.
Printre cele mai importante acțiuni planificate pentru CMT se numără instalarea și punerea în funcțiune a camerelor de trafic pentru a monitoriza situația în timp real în anumite locații. Precum și integrarea cu sistemul electronic de ticketing, care va oferi noi instrumente pentru monitorizarea și gestionarea transportului public.
Testarea sistemului de e-ticketing în cadrul fazei pilot a fost efectuată pe ruta de troleibuz nr. 30, una dintre cele mai aglomerate rute din oraș, care leagă Aeroportul Internațional Chișinău de centrul capitalei.
În timpul testului, șapte troleibuze au fost dotate cu echipament digital de verificare a biletelor. Pasagerilor li s-a oferit posibilitatea de a achiziționa bilete în două moduri. Prima permite plata în numerar, biletul este achiziționat direct la punctul de încărcare, unde este utilizat un dispozitiv electronic pentru emiterea acestuia. A doua opțiune este achiziționarea electronică prin intermediul aplicației mobile sau al portalului web „e-Bilet Chișinău”, disponibile în App Store și Google Play. Biletul achiziționat este afișat în aplicație sub forma unui cod QR și trebuie scanat la urcarea în vehicul folosind același validator.
Etapa pilot a permis evaluarea funcționării sistemului în condiții controlate, identificarea eventualelor probleme tehnice și operaționale și, de asemenea, observarea interacțiunii pasagerilor cu noul sistem.
Datele colectate la sfârșitul testării arată un interes semnificativ al pasagerilor pentru utilizarea soluțiilor moderne de plată. Potrivit unui sondaj recent, aproximativ 60% dintre locuitorii Chișinăului, indiferent de vârstă, ar prefera să își plătească călătoriile folosind soluții digitale, cum ar fi un card bancar, un card sub forma unui card de călătorie sau o aplicație mobilă.
Proiectul a elaborat, de asemenea, un plan de mobilitate urbană durabilă pentru Chișinău, care va constitui un cadru strategic pentru modernizarea transportului și promovarea mobilității ecologice.
Cooperarea dintre Chișinău și Lublin va continua. Acordul respectiv a fost semnat în timpul vizitei unei delegații a Autorității de Drumuri și Transport Public din Lublin la Direcția Generală de Mobilitate Urbană din Chișinău.
