Vyacheslav Ionitsa
Acestea sunt principalele date ale Biroului Național de Statistică, care a sintetizat rezultatele comerțului exterior pentru primele 4 luni ale acestui an.
Numai în aprilie, exporturile au scăzut cu 9,3% față de anul precedent, până la 265,6 milioane de dolari, în timp ce importurile au crescut cu 10,6%, până la 858,8 milioane de dolari. În consecință, deficitul comercial a crescut cu 22,5% față de anul precedent, până la 593,2 milioane de dolari.
Un astfel de deficit al comerțului exterior indică probleme grave în economie și restrângerea producției de produse competitive pe piețele internaționale”, susține doctorul în economie Mikhail Poisik. – Anul trecut raportul export/import era de 1:2,5, iar acum este deja de 1:3,1. În plus, aproximativ un sfert din exporturile moldovenești în străinătate sunt reexporturi, în care practic nu există valoare adăugată. Toate acestea amenință să „prăbușească”, să prăbușească economia”.
Potrivit expertului, scăderea exporturilor a fost inevitabilă pentru că am renunțat la materiile prime ieftine. „Atât în agricultură, cât și în industrie, producătorii noștri sunt obligați să utilizeze componente scumpe care fac produsele necompetitive”, spune Mikhail Poisik. – Ca urmare, chiar și pe piața internă este înlocuită treptat de importuri, iar companiile naționale pur și simplu încetează să mai lucreze, de exemplu, în industria de îmbrăcăminte, încălțăminte, marochinărie (Artima, Zorile etc.). În același timp, continuăm să exportăm cu succes forță de muncă ieftină. Tinerii primesc o educație, secundară sau superioară, și pleacă imediat. Ca urmare, raportul dintre pensionari și populația activă se apropie de 1:1, în timp ce minimul este considerat a fi de 1:2,5. Permiteți-mi să vă reamintesc că în timpul regimului sovietic era de 1:3,5, la acea vreme statul își putea permite să pensioneze femeile la vârsta de 55 de ani și bărbații la 60 de ani”.
Trebuie remarcat faptul că creșterea deficitului comercial s-a datorat în principal (99%) comerțului cu țările UE. În primul rând, cum ar fi România, Germania și Polonia. Scăderea exporturilor către România a fost de 24%, către Germania – de peste două ori, Polonia – de două ori, Bulgaria – 15%, Franța – 7%, Spania – 70%. În plus, livrările către SUA au scăzut cu 36%, Rusia – cu 23%, Kazahstan – de două ori, etc.
În general, scăderea livrărilor către țările UE s-a ridicat la 17%, către CSI – 21%, iar în cazul livrărilor către alte țări s-a înregistrat o creștere de 4,4%.
Pe grupe de mărfuri, aparatele electrice și piesele lor au reprezentat 15,7% din totalul exporturilor, semințele oleaginoase și fructele – 14,6%, legumele și fructele – 9,8%, cerealele – 8,2%, îmbrăcămintea și accesoriile – 7,8%, băuturile alcoolice și nealcoolice – 6,8%, mobila – 3,8%, combustibilul – 2,8%.
Exporturile de produse cum ar fi uleiurile vegetale au scăzut cel mai mult – 69,9%, cereale – 33,9% și mașini și aparate industriale – 17,9%.
Importurile din statele membre ale UE au crescut, însă. În ianuarie-aprilie 2025, importurile de bunuri din UE-27 au totalizat 1,9 miliarde de dolari (cu 33,5% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024), reprezentând 55,2% din totalul importurilor, cu 7,1 puncte procentuale mai mult decât în ianuarie-aprilie 2024.
„La semnarea Acordului de asociere, ne-am angajat să reducem la zero toate taxele de import pentru mărfurile din UE timp de 10 ani”, continuă Mikhail Poisik. – Și așa s-a și întâmplat. Dar UE continuă să impună cote, taxe și alte restricții netarifare asupra produselor noastre competitive. Ei nu tolerează concurenți pentru proprii lor producători.
Importurile de bunuri din țările CSI (fără Ucraina) în ianuarie-aprilie 2025 s-au ridicat la 115,5 milioane de dolari (cu 3,7% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2024), ceea ce echivalează cu o pondere de 3,4% în volumul total al importurilor, în scădere cu 0,7 p.p. față de ianuarie-aprilie 2024.
Importurile din țări terțe în ianuarie-aprilie au scăzut cu 6,4 p.p., până la 41,4% din volumul total.
Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat că exporturile moldovenești au scăzut continuu timp de 14 luni, de la un vârf de 4,3 miliarde de dolari în 2022 la 3,4 miliarde de dolari (anualizat) în aprilie 2025.
„Recesiunea este profundă și sistemică, afectând toate sectoarele-cheie ale economiei. Agricultura a suferit pierderi uriașe, în special în sectorul fructelor și legumelor, iar singura excepție – floarea-soarelui – este exportată ca materie primă, fără valoare adăugată”, a declarat Ionițoaia.
În opinia sa, industria alimentară, în special exporturile de ulei de floarea-soarelui, cândva un pilon al economiei, s-a prăbușit. Reexporturile către Ucraina, stimulate artificial de război (produse petroliere etc.), au dispărut treptat. Industria automobilelor este în declin puternic, pe fondul problemelor din industria auto europeană.
În paralel, importurile sunt în continuă creștere, atingând o valoare anualizată de 9,54 miliarde de dolari în aprilie 2025 și, în ritmul actual, pot depăși 10 miliarde de dolari pentru prima dată în istorie.
Motivul, potrivit lui Ioniță, este un model economic dezechilibrat, în care banii proveniți din remitențe și subvenții și împrumuturi externe nu sunt direcționați către investiții sau producție, ci alimentează consumul de produse importate.
„Economia Moldovei nu generează valoare adăugată, ci doar redistribuie resursele externe către consum”, explică Ioniță.
Lipsa unei politici industriale și comerciale coerente înseamnă că fiecare leu suplimentar se transformă într-un deficit comercial, în loc să fie direcționat către dezvoltarea producției locale.
Alexandru Slusari, fost vicepreședinte al Parlamentului, este de acord cu el. „Este evident că, dacă modelul economic actual nu se schimbă, țara se va prăbuși”, spune el. – Cea mai mare tragedie va fi dacă acest colaps se va produce sub steagul integrării europene, cu care stau diletanții în sfera economică astăzi. Ei sunt preocupați de viteza de verificare a mai multor documente, nu de creșterea competitivității producătorilor locali prin atragerea de fonduri speciale”.
