Aceste estimări se bazează pe datele operaționale ale Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare din MAIA, care, la rândul lor, se bazează pe rapoartele departamentelor raionale de agricultură. Oficialii ministerului sectorial menționează în această privință că informațiile din teren pot fi sumare, iar în viitorul apropiat Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova va furniza date mai complete. Cu toate acestea, o reducere foarte semnificativă a suprafeței însămânțate cu porumb este o realitate.
Aceasta este dictată, în primul rând, de schimbările climatice. Anul trecut, din cauza secetei, extremă ca intensitate și durată, agricultorii și-au pierdut cea mai mare parte a culturilor. Astfel, potrivit evaluării Asociației Exportatorilor de Cereale Agrocereale, cu un randament mediu național de doar 1,86 tone la hectar, Moldova a produs doar aproximativ 863 mii tone (în timp ce în anii mai mult sau mai puțin normali recolta depășea 1,5 milioane tone).
Cu toate acestea, un deficit foarte grav al recoltei de porumb nu a provocat prăbușirea pieței cerealelor din Moldova. În acest sens, trebuie luat în considerare faptul că, la începutul anului de comercializare 2024-25, conform estimărilor Agrocereale, reziduurile comercializabile de porumb din recolta anului precedent la elevatoarele comercianților de cereale și ale producătorilor agricoli se ridicau la cel puțin 300 mii tone. În același timp, consumul intern de porumb (zootehnie, alcool și industria alimentară) în Republica Moldova este estimat la maximum 600 mii tone pe an.
Din cauza prețurilor scăzute (mult mai mici decât cele preconizate) de achiziție a porumbului, exportul acestuia în perioada iulie-decembrie 2024 a fost de doar 42 mii tone – de multe ori mai puțin decât în anii precedenți, considerați ani de criză. În consecință, la începutul anului 2025, conform evaluării de specialitate a personalului asociației industriale a fost de 521 mii tone de porumb. Adică, era aproape egală cu capacitatea anuală a pieței interne a Republicii Moldova.
Scurgerile ridicate, dinamica slabă de consolidare a prețurilor de achiziție, condițiile meteorologice nefavorabile din timpul campaniei de însămânțare de primăvară au condus, în cele din urmă, la o reducere foarte semnificativă a suprafeței cultivate cu porumb din noua recoltă.
Problema este că fermierii au înlocuit porumbul în structura culturilor de primăvară nu cu alte culturi cerealiere rezistente la secetă – de exemplu, sorgul boabe – ci cu floarea-soarelui. În același timp, așa cum Logos Press a scris anterior, însămânțarea semințelor oleaginoase în Moldova depășește deja norma agronomică.
