Alexandru Muravschi
Primul lucru asupra căruia experții au atras atenția a fost ajustarea bugetului la o dată atât de timpurie. De obicei, modificările la buget se fac până la sfârșitul verii – începutul toamnei, când situația din economie devine mai clară și se pot trage concluzii cu privire la posibilitățile de executare a bugetului. În acest an, au fost deja făcute două rectificări. Cu toate acestea, graba în acest caz este de înțeles: ea este cauzată de includerea în buget a primei tranșe din sprijinul UE, în valoare totală de 1,8 miliarde de euro. În conformitate cu acordurile semnate, primele transferuri ar trebui să fie deja efectuate.
Banii vor fi folosiți pentru a acoperi deficitul bugetar. Nu avem alte surse pentru acest lucru. Conform criteriilor UE, deficitul în toate țările, inclusiv în cele candidate la aderarea la uniune, nu trebuie să depășească 3% din PIB. Din această cauză, țările membre ale uniunii pot reduce finanțarea. În UE, s-a renunțat la această regulă când a început pandemia, deoarece bugetele au oferit sprijin celor afectați de blocaj.
Dar nici acum în România, de exemplu, acest prag nu este respectat. Deficitul bugetar ajunge acolo la 5-7% din PIB, spun experții. Iar Moldova depășește deja aceste norme.
În principiu, aceasta nu este o catastrofă, dacă sunt respectați și alți parametri, spun experții. Dacă deficitul este format din cheltuieli unice pentru un proiect investițional mare, este una. Alta sunt cheltuielile permanente pentru acoperirea nevoilor curente. Indemnizațiile, salariile, pensiile, pentru că și astăzi sunt plătite aproape integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale fiind deficitar.
Al doilea caz este un factor extrem de negativ. Acesta va crește constant datoria bugetară, dacă nu se iau măsuri – de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor. În plus, deficitul poate fi redus artificial prin includerea unui grant în partea de venituri. Iar granturile sunt impermanente și depind de îndeplinirea diverselor condiții, precum și de alți factori.
„Moldova are nevoie de surse pentru a acoperi deficitul”, spune fostul viceprim-ministru și ministru al Economiei Alexandru Muravschi. – Și ele există deocamdată, datorită tranșei așteptate. Pentru că a te baza pe surse interne, de exemplu, din vânzarea de titluri de stat către băncile comerciale, este o practică periculoasă. Dobânzile plătite băncilor de către stat sunt mult mai mari decât cele pe care le primim de la creditorii externi. În plus, Comisia Europeană ne dă fonduri pentru 40 de ani. Iar noi împrumutăm bani „pe termen scurt” de la bănci. Acestea cumpără titluri de stat pentru 91 de zile, 182 de zile, un an, iar noi plasăm efectiv titluri pentru a ne plăti datoriile la dobândă. Este clar că și această sursă este necesară, dar este mai puțin fiabilă și neprofitabilă”.
În același timp, din cauza creșterii cheltuielilor, creștem deficitul bugetar. De aceea, este atât de important să utilizăm fondurile cu înțelepciune, subliniază el. „Conform planurilor prezentate de guvern, reiese că aproximativ un sfert din fondurile de la UE vor fi utilizate pentru cheltuieli de investiții, în timp ce restul vor acoperi deficitul bugetar și vor rezolva sarcinile curente ale guvernului”, continuă Alexandru Muravschi. – Cu toții, societatea noastră se află acum într-o stare bifurcată. Pentru că trebuie să creștem salariile și pensiile, avem nevoie și de compensații pentru resursele energetice. Întreprinderile mici și mijlocii trebuie să fie sprijinite, inclusiv prin subvenții. Toate acestea sunt necesare și incontestabile. Dar întrebarea este cum să le prezentăm fără a le politiza. Este necesar să înțelegem că, din momentul în care banii vin în Moldova, este bugetul de stat și este un buget național. Mai mult, toți cetățenii moldoveni vor plăti mai târziu pentru aceste împrumuturi”.
