Principalul argument împotriva Camerelor este că crearea acestor „structuri birocratice paralele” nu face decât să prelungească și să complice procesul de comunicare dintre fermieri și numeroasele lor asociații cu autoritățile moldovenești. În acest sens, este oportun să reamintim că, potrivit ideii, al cărei autor este fostul ministru MAIA Vladimir Bolia (acum conduce un alt minister), Camerele Agricole sunt necesare pentru a formula și implementa „politici agrare” împreună cu ministerele și agențiile. Și, poate cel mai important, astfel de structuri există în Uniunea Europeană.
La rândul lor, liderii asociațiilor de agricultori (producători de lapte și produse lactate, produse ecologice, lavandă, crescători de iepuri, mici viticultori etc.) consideră „cea mai pură manipulare afirmația inițiatorilor legii Camerelor de Agricultură că numai prin intermediul acestora vor putea fi atrase fonduri europene”. Potrivit fermierilor protestatari, „orice organizație poate spera la asistență din partea fondurilor europene dacă dezvoltă un proiect demn”.
De asemenea, agricultorii nu sunt de acord să plătească cotizații asociațiilor lor și, de exemplu, Oficiului Național al Viei și Vinului, precum și Camerelor Agricole. Potrivit liderilor asociațiilor de agricultori, „investițiile planificate în Camerele de Agricultură sunt o risipă de bani”. În plus, crearea acestei noi structuri „va necesita, înainte de toate, resurse umane, personal calificat și cu experiență”, iar stocul acestora în țară este departe de a fi nelimitat. „Dacă guvernul are nevoie de o altă structură de control și responsabilitate, aceasta poate fi creată în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a RM”, rezumă autorii mesajului.
