
Адриан Лупушор
Fiecare eveniment, potrivit autorilor, este analizat prin prisma „faptelor, a impactului economic și social”. Lucrarea prezintă contextul regional și internațional, precum și lecțiile învățate, alături de o evaluare a impactului net asupra dezvoltării țării pe o scară de la −3 la +3.
Dintre cele 35 de evenimente, 14 au avut un „impact net pozitiv”, consideră autorii. Iar 21 de evenimente au avut un impact negativ: „de la hiperinflația de 1613,6% din 1993, la colapsul economic în urma căruia 71,2% din populație s-a trezit sub pragul sărăciei absolute în 1999, și de fraudele bancare, echivalente cu aproximativ 12% din PIB, până la introducerea leului, ruperea legăturilor energetice cu Rusia, statutul de țară candidată și începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”.
Autorii precizează că au utilizat date provenite exclusiv din surse oficiale.
„Este foarte important să tragem învățăminte din acești 35 de ani și să valorificăm cât mai eficient fereastra istorică de oportunități în procesul de integrare europeană”, — a declarat Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup și coautor al lucrării.
„Rezultatele celor 35 de ani de istorie a țării demonstrează o traiectorie de dezvoltare inegală, dar constantă. Economia, măsurată în paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la 15 miliarde de dolari internaționali în 1992 la peste 46 de miliarde în 2025; datoria publică a scăzut de la 159% din PIB la aproximativ 36%, iar șomajul — de la 14% la 3,5%. În același timp, populația s-a redus de la aproximativ 3,65 milioane de locuitori (excluzând regiunea Transnistriei) la 2,4 milioane, iar convergența cu nivelul de trai european rămâne insuficientă: „din punct de vedere al puterii de cumpărare”, se menționează în enciclopedie.
Moldova se situează la aproximativ o treime din media UE, comparativ cu aproximativ 78% în cazul României, consideră autorii. Din această evoluție, autorii desprind 7 lecții pentru viitor — privind diversificarea, calitatea instituțiilor, securitatea energetică și epuizarea modelului bazat pe consum și remitențe.
Publicația apare simultan în limbile română, engleză și rusă și este însoțită de o cronologie interactivă online, care include o analiză detaliată, un quiz și o serie de curiozități economice.























