Această poziție a fost exprimată de prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs. Potrivit Politico, Riga propune ca, la alocarea fondurilor din bugetul UE pentru următoarea perioadă financiară, să se țină seama de cheltuielile suplimentare ale țărilor de pe flancul estic.
Nu este vorba doar de cheltuielile directe pentru apărare. Letonia subliniază efectul economic mai amplu resimțit de regiunile de frontieră și de mediul de afaceri din cauza tensiunilor geopolitice, a scăderii activității de investiții și a necesității de a dezvolta infrastructură suplimentară de securitate.
Conform datelor publicate de Politico, suma solicitată de autoritățile letone va reprezenta aproape jumătate din cheltuielile prevăzute pentru apărare ale Letoniei, în valoare de 15,12 miliarde de euro, pentru aceeași perioadă de șapte ani pentru care va fi calculat următorul buget al UE.
Problemele Letoniei sunt probleme paneuropene
Logica poziției letone constă în faptul că apărarea frontierei cu Rusia și Belarus nu este doar o sarcină națională, ci și o parte a asigurării securității întregii frontiere externe a Uniunii Europene.
Guvernul Letoniei și-a consemnat deja în planul său de acțiune intenția de a solicita finanțare suplimentară din partea UE, ținând seama de consecințele socio-economice ale războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei și de situația specială a țării ca stat situat la frontiera de est a UE. Se prevede, de asemenea, sprijinirea dezvoltării regiunilor estice și consolidarea rezilienței acestora.
În ultimii ani, Letonia a alocat fonduri semnificative pentru construcția și dotarea tehnologică a frontierei de est. Conform datelor oficiale, construcția infrastructurii la frontiera cu Rusia și Belarus include garduri, sisteme de supraveghere și alte soluții tehnologice.
Volumul total al finanțării programelor individuale de consolidare a frontierei terestre externe se ridică la sute de milioane de euro, o parte din cheltuieli fiind acoperită din bugetul țării. Numai pentru construirea gardului de-a lungul frontierei cu Belarus, Ministerul de Interne al Letoniei a solicitat, la începutul anului 2024, o finanțare de aproximativ 60 de milioane de euro.
Problema depășește sfera cheltuielilor militare
Propunerea Riga reflectă o dezbatere mai amplă privind forma pe care ar trebui să o ia bugetul UE după 2027.
Țările situate la frontiera de est a UE și a NATO se confruntă cu cheltuieli suplimentare pentru securitate, infrastructură și combaterea amenințărilor hibride. În același timp, teritoriile de frontieră pot resimți consecințele scăderii activității economice și a atractivității investiționale.
Prin urmare, Letonia propune ca aceste cheltuieli să fie considerate nu doar o sarcină națională, ci și un factor care trebuie luat în calcul la alocarea fondurilor la nivel european.
Poziția Riga este legată, de asemenea, de cerința de a accelera implementarea proiectelor de apărare la nivel european pe flancul estic. Guvernul leton a declarat anterior că este necesară dezvoltarea sistemelor de supraveghere a frontierei de est și a proiectelor de combatere a aeronavelor fără pilot.
Pentru UE, această discuție are și o dimensiune financiară. Cu cât vor fi alocate mai multe fonduri pentru securitatea frontierei de est, cu atât va deveni mai acută problema echilibrului între cheltuielile de apărare, politica de coeziune, dezvoltarea regională și alte direcții tradiționale ale bugetului european.
În același timp, decizia privind alocarea fondurilor solicitate de Letonia va depinde de negocierile dintre statele membre și instituțiile UE cu privire la următorul cadru financiar multianual. Solicitarea Riga nu înseamnă încă aprobarea automată a finanțării.
Abonați-vă la actualizările noastre
