Maia Sandu și Nicușor Dan
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că va vota „da” la referendumul privind unirea cu România. Vicepremierul Eugen Osmocheascu a numit această opțiune „planul B”. Președintele României, Nicușor Dan, susține unirea, la fel ca și alți politicieni români. Majoritatea locuitorilor Republicii Moldova vorbesc limba română, iar o parte semnificativă a teritoriului actual al țării a făcut parte din România în perioada 1918-1940, scrie publicația britanică The Economist, începând articolul cu întrebarea „Ar putea dispărea Moldova?”.
Franța stă în calea aderării la UE
Există probabilitatea ca Republica Moldova să îndeplinească condițiile de aderare la Uniunea Europeană până în 2029. În același timp, opoziția din partea euroscepticilor francezi ar putea încetini acest proces. Constituția franceză prevede organizarea unui referendum sau aprobarea cu trei cincimi din voturile membrilor ambelor camere ale parlamentului, înainte ca țara să poată accepta noi state în UE.
În aceste circumstanțe, șansele Moldovei par reduse. Mai mult, până în 2029, președinte ar putea deveni Marine Le Pen, o politiciană naționalistă de extremă dreapta, care se opune extinderii UE. Acest scenariu face ca opțiunea aderării prin fuziune cu un stat vecin, după modelul Germaniei de Est, să devină mai atractivă.
Populația Moldovei nu este foarte dornică să se alăture României
În România, potrivit sondajelor, sprijinul pentru unificare se ridică la aproximativ 70%, iar în Moldova — la aproximativ 40%. Iulian Groza, directorul Institutului de Politici Europene și Reforme, un centru de analiză, afirmă că sprijinul pentru această idee în Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.
Populația Moldovei este de aproximativ 2,9 milioane de persoane și, conform estimărilor, aproximativ 850 000 dintre acestea, inclusiv cetățenii din străinătate, dețin cetățenia română. Pentru mulți dintre aceștia, această alegere este una pragmatică, deoarece cetățenia română le permite să lucreze în Uniunea Europeană.
Totuși, același pragmatism îi poate determina pe unii moldoveni să accepte renunțarea la independența lor în schimbul aderării la UE și la NATO prin intermediul României. Între timp, mulți dintre ei participă la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan. Potrivit lui Rufin Zamfir, expert român în comunicare, unirea cu România nu reprezintă în prezent o prioritate pe termen scurt.
El consideră că declarațiile liderilor moldoveni „trebuie interpretate ca un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Potrivit acestuia, dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau slăbită, „încrederea în Planul B va crește… [și] va deveni o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o va putea ignora”.
România nu dispune de fonduri pentru reunificare
România nu dispune de resursele financiare necesare pentru a susține o reunificare la scara Germaniei de Vest. Moldova este o țară săracă și nu deține controlul asupra Transnistriei, un teritoriu separatist pro-rus. În plus, acordul din 1994 cu gagauzii, o minoritate pro-rusă, le oferă acestora posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei unificări între Moldova și România.
Cu toate acestea, aceste obstacole s-ar putea dovedi insurmontabile. În condițiile actuale, Rusia are posibilități limitate de a sprijini Transnistria sau Gagauzia. De asemenea, ca urmare a acordului comercial dintre Moldova și UE, aproximativ 70% din exporturile Transnistriei sunt direcționate către Europa.
Aproximativ 100 000 de locuitori ai Gagauziei trăiesc în patru enclave separate. O eventuală independență pe un teritoriu înconjurat de granițele Uniunii Europene s-ar putea dovedi o perspectivă nu prea atractivă.
Marea Românie și Marea Albanie
„Moldova nu este singurul candidat la dispariție. O majoritate semnificativă din Albania și Kosovo, unde populația este în principal de etnie albaneză, susține unificarea țărilor. Albin Kurti, prim-ministrul interimar al Kosovo, susține fuziunea, dar Edi Rama, prim-ministrul Albaniei, nu.
Potrivit lui Edi Rama, situația se va rezolva după aderarea ambelor țări la Uniunea Europeană. Relațiile dintre cei doi lideri sunt marcate de ostilitate, iar divergențele dintre ei au început să genereze diviziuni în rândul populației. Deși un astfel de scenariu pare puțin probabil, nu este exclus ca, peste zece ani, Republica Moldova să fie înlocuită de Marea Românie ca mijloc de a obține aderarea la UE. Cu toate acestea, ideea Marii Albanii pare mai greu de imaginat.”
Abonați-vă la actualizările noastre
