
Foto Shutterstock
Cu cât sunt mai multe relații problematice, cu atât „ceasul” se mișcă mai repede
La studiu au participat 2.345 de adulți. Aproximativ 28,8% au raportat cel puțin o persoană „stresantă” în anturajul lor, iar 10% — două sau mai multe, scrie Forbes. Cercetătorii au comparat relațiile sociale ale participanților cu indicatorii îmbătrânirii epigenetice — modificări utilizate pentru evaluarea vârstei biologice și a riscurilor asociate acesteia pentru sănătate.
Fiecare persoană în plus care creează în mod regulat probleme a fost asociată cu o accelerare a îmbătrânirii epigenetice de aproximativ 1,5% pe an. Conform calculelor cercetătorilor, acest lucru corespunde aproximativ cu nouă luni de vârstă biologică suplimentară. În același timp, oamenii de știință subliniază: studiul a identificat o legătură statistică, dar nu dovedește că o anumită persoană provoacă în mod direct îmbătrânirea accelerată a altei persoane.
Cea mai pronunțată legătură a fost observată în relațiile care, în același timp, oferă sprijin unei persoane și devin o sursă de stres. În această categorie se încadrează adesea rudele apropiate și prietenii — relațiile cu aceștia sunt mai dificil de întrerupt sau de limitat în mod semnificativ.
Cine se confruntă mai des cu „persoanele problematice”
O persoană „problematică” nu este neapărat agresivă sau implicată constant în conflicte. Poate fi o rudă, un coleg sau un șef aparent politicos, în urma interacțiunii cu care o persoană simte în mod regulat tensiune, vinovăție sau epuizare emoțională.
Psihologii menționează printre trăsăturile caracteristice încălcarea sistematică a limitelor personale, devalorizarea, agresivitatea pasivă și „gaslighting-ul” — încercările de a determina persoana să se îndoiască de propriile sentimente și de propria evaluare a ceea ce se întâmplă.
Autorii studiului au constatat mai frecvent prezența „hasslerilor” în rândul femeilor, al șomerilor, al fumătorilor zilnici, al participanților cu o evaluare mai scăzută a propriei stări de sănătate și al celor care au trecut prin experiențe nefavorabile în copilărie. Cercetătorii asociază acest lucru cu o vulnerabilitate psihosocială și medicală mai mare, și nu cu faptul că reprezentanții acestor grupuri devin neapărat mai des „victime” ale relațiilor toxice.
Cum se poate reduce impactul
Nu întotdeauna reușim să întrerupem complet contactul cu o persoană problematică — mai ales dacă este vorba de o rudă, un coleg sau un partener de afaceri. În astfel de cazuri, psihologii recomandă reducerea frecvenței comunicării, stabilirea din timp a limitelor și consemnarea în scris a înțelegerilor importante.
În timpul conflictelor, este mai bine să nu intrați într-o dispută emoțională și să nu vă irosiți energia pe justificări interminabile. Răspunsurile scurte și neutre, limitarea informațiilor personale și indicarea clară a temelor sau a formelor de comunicare inacceptabile permit reducerea intensității contactului.
Cercetătorii nu sugerează însă ca orice conversație neplăcută să fie considerată o amenințare la adresa sănătății. Ei consideră că factorul cheie nu este un conflict izolat, ci impactul cronic al relațiilor sociale negative. Tocmai stresul constant, și nu o ceartă izolată, poate avea o influență asupra proceselor de îmbătrânire biologică.
























