
Potrivit șefului guvernului, decizia are ca scop creșterea veniturilor bugetului de stat, în ciuda posibilelor consecințe pentru sectorul bancar.
„Această măsură prezintă anumite riscuri. Unul dintre ele constă în faptul că retragerea unui leu din capitalul băncilor poate duce la o reducere a creditării cu aproximativ șase lei. Am analizat cu atenție situația. În ciuda riscului de reducere a volumului creditelor, consider că această măsură este justificată”, a explicat șeful Cabinetului de Miniștri.
Principalele prevederi ale noii concepții fiscale
Guvernul intenționează să prezinte oficial noua politică fiscală joi, 6 august, după care documentul va fi supus consultărilor publice. Anterior, Ministerul Finanțelor propusese deja un proiect care a fost discutat cu părțile interesate, dar unele inițiative au stârnit nemulțumiri. Versiunea anterioară a reformei a stârnit un amplu ecou în rândul opiniei publice.
Tofan a recunoscut că prima variantă s-a dovedit a fi „prea ambițioasă” și nu a ținut seama de riscurile economice și de vulnerabilitatea populației. Prin urmare, noua versiune va fi mai prudentă în ceea ce privește impozitele pe produse alimentare, gaz și energie electrică, pentru a proteja gospodăriile cele mai vulnerabile. Prim-ministrul a promis o unificare echilibrată a TVA-ului și modificări în sprijinul cetățenilor.
Reducerea sarcinii fiscale asupra muncii și combaterea economiei subterane
Autoritățile promit să reducă impozitele pe muncă și să stimuleze investițiile. Potrivit lui Tofan, cetățenii cu venituri mici vor plăti mai puțin impozit pe venit. Cu toate acestea, parametrii concreți ai modificărilor și posibila creștere a sarcinii fiscale asupra întreprinderilor nu au fost încă dezvăluiți.
Pachetul ar putea include, de asemenea, o majorare a salariului minim. Tofan a subliniat: măsurile fiscale trebuie să meargă mână în mână cu creșterea „salariului minim” — acest lucru va ajuta la combaterea schemelor gri, în care angajatorii subestimează salariul oficial, iar restul îl plătesc la negru. Premierul a menționat că unii proprietari de afaceri profită de impozitele scăzute, își retrag profitul sub formă de dividende și apoi îl direcționează către plăți neînregistrate.
Accizele la produsele nocive și jocurile de noroc
Autoritățile au detaliat planurile privind majorarea accizelor la țigări, alcool și jocurile de noroc. Tofan a justificat această măsură prin consecințele medicale și sociale ale consumului acestora.
Potrivit șefului guvernului, fumatul, abuzul de alcool și dependența de jocurile de noroc aduc prejudicii grave sănătății oamenilor și devin adesea cauza unor probleme familiale, motiv pentru care statul trebuie să intervină asupra situației, inclusiv prin intermediul politicii fiscale.
Tofan a subliniat că accizele la produsele din tutun trebuie majorate. El a vorbit, de asemenea, despre experiența sa personală, mărturisind că tatăl său a fost un fumător înrăit și s-a aflat de câteva ori în stare critică, motiv pentru care tema combaterii fumatului are o importanță deosebită pentru el.
O abordare similară, în opinia premierului, ar trebui aplicată și în cazul produselor alcoolice.
În plus, Vasile Tofan a atras atenția asupra amplorii cheltuielilor cetățenilor țării pentru jocurile de noroc.
„Recunosc, nu cunoșteam această cifră, dar anual moldovenii cheltuiesc 10 miliarde de lei pe jocuri de noroc și loterii. Cu toții ne-am dori ca acești bani să fie cheltuiți pe cărți, alimente, sănătate, și nu pe jocuri de noroc. Aici avem o responsabilitate, dar este și o oportunitate de a crește veniturile bugetare și de a da dovadă de responsabilitate socială, pentru a limita într-o oarecare măsură acest sector”, a declarat prim-ministrul Vasile Tofan. Și a adăugat că, după cum s-a exprimat el, „este, într-o oarecare măsură, complice” la ceea ce se întâmplă.
Stimularea reinvestirii în țară
O altă sarcină este aceea de a determina companiile să reinvestească profitul în Moldova, în loc să-l transfere în România, Dubai sau alte jurisdicții. Guvernul promite să stimuleze această abordare.
Noua politică fiscală, care include majorarea cotelor pentru sectorul financiar și a accizelor la produsele nocive, vizează redistribuirea sarcinii fiscale și protejarea categoriilor vulnerabile ale populației prin ajustarea TVA-ului și o eventuală majorare a salariului minim.
























