Problema nu constă în alegerea instrumentului în sine. Statul are dreptul să aleagă diverse forme de reglementare, inclusiv atât impozite, cât și interdicții. Întrebarea este în ce măsură aceste decizii sunt interconectate și dacă autoritatea de reglementare explică logica generală a noului sistem fiscal.
„Acciza pe nocivitate”: ce propune Ministerul Finanțelor
Astfel, în proiectul de politică fiscală pentru anul 2027, guvernul propune introducerea unor noi accize pentru produsele asociate cu „obiceiurile dăunătoare sau activitățile poluante”. Pe listă se regăsesc băuturile carbogazoase îndulcite, lichidele pentru țigările electronice și produsele pirotehnice. Pentru băuturile carbogazoase cu adaos de zahăr sau îndulcitori, precum și pentru băuturile energizante, se propune stabilirea unui acciz de 2,4 lei pe litru. Se preconizează menținerea acestei cote în anii 2027, 2028 și 2029.
Ministerul Finanțelor își explică alegerea în mod simplu: obiectivul este de a crește veniturile la buget, de a uniformiza regimul fiscal și de a limita consumul de produse care pot afecta sănătatea sau mediul înconjurător. Iar în cazul băuturilor dulci, principalul argument este sănătatea. Autoritățile subliniază legătura dintre consumul excesiv de zahăr și obezitate, diabet și boli cardiovasculare. În același timp, se presupune că taxa ar trebui să aibă un impact nu doar asupra consumatorilor, ci și asupra producătorilor, stimulându-i să modifice compoziția produselor.
În acest sens, Moldova se îndreaptă într-adevăr în direcția aleasă de multe țări din UE. Acciza pe „băuturile carbogazoase” este în vigoare în Belgia, Finlanda, Franța, Ungaria, Irlanda, Letonia, Monaco, Norvegia, Portugalia și Marea Britanie. România a introdus, de asemenea, o acciză pe băuturile cu conținut ridicat de zahăr, stabilind cote diferite în funcție de cantitatea acestuia.
Însă varianta moldovenească este, deocamdată, mai simplă: proiectul prevede o cotă unică — 2,4 lei pe litru, indiferent de conținutul de zahăr. O astfel de abordare este mai ușor de administrat, însă nu creează un stimulent suplimentar pentru producători de a reduce cantitatea de zahăr din produse. În mai multe țări europene funcționează un alt sistem: cu cât conținutul de zahăr este mai ridicat, cu atât este mai mare și taxa.
Proiectul de lege conține și neconcordanțe tehnice. De exemplu, în nota explicativă, Ministerul Finanțelor menționează impozitarea atât a băuturilor carbogazoase, cât și a celor necarbogazoase cu adaos de zahăr sau îndulcitori. Cu toate acestea, în proiectul de modificare a Codului fiscal sunt menționate doar băuturile carbogazoase și băuturile energizante. Prin urmare, explicația proiectului ar trebui să fie mai cuprinzătoare decât norma propusă.
Zahărul și nicotina: abordări diferite privind reglementarea produselor
În acest context, situația plăcuțelor cu nicotină pare deosebit de ciudată — este vorba despre un produs fără tutun, care conține nicotină și este destinat consumului prin mucoasa cavității bucale.
În proiectul de politică fiscală pentru anul 2027, această categorie nu este menționată deloc — nici printre produsele supuse accizelor, nici în nota explicativă. În același timp, Ministerul Finanțelor propune stabilirea unei accize pentru lichidele destinate țigărilor electronice, indiferent de conținutul de nicotină. Pentru cartușe, rezervoare și lichide de reumplere pentru țigările electronice, cota prevăzută pentru anul 2027 este de 3914,6 lei pe litru.
La prima vedere, apare o contradicție: băuturile dulci sunt impozitate din cauza potențialului pericol pentru sănătate, lichidele fără nicotină intră sub incidența accizelor, iar produsul cu nicotină rămâne în afara sistemului fiscal.
Totuși, motivul este altul. În loc să reglementeze plăcuțele cu nicotină după modelul țărilor din UE, adică, pe lângă acciză, să introducă standarde privind ambalajul, nivelul de nicotină și aditivii aromatizanți, Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP) a decis să interzică complet acest produs.
Astfel, ANSP a anunțat că, în 2026, introducerea acestor produse pe piața din Moldova va fi interzisă. Normele corespunzătoare au fost introduse în Legea privind controlul tutunului. Agenția a considerat astfel problema rezolvată.
Tocmai aici apare însă întrebarea principală: de ce au fost alese modele de reglementare atât de diferite pentru diverse produse cu nicotină?
Dacă interdicția privind plăcuțele cu nicotină este definitivă, atunci absența accizei pare logică. Dar dacă piața va continua să existe în mod ilegal sau dacă autoritățile vor revizui însăși interdicția, se va dovedi că sistemul fiscal nu este pregătit pentru reglementarea acestei categorii. În Codul fiscal lipsesc obiectul de impozitare specific, cota și mecanismul de contabilizare.
Cu alte cuvinte, legislația sanitară recunoaște deja acest produs și îl interzice, în timp ce legislația fiscală nu îl ia deloc în considerare.
Practica UE: accizele ca instrument de control al noilor piețe
O astfel de abordare diferă fundamental de practica Uniunii Europene. În UE, directiva în vigoare privind accizele la tutun a fost elaborată înainte de răspândirea pe scară largă a plăcuțelor cu nicotină și, deocamdată, nu le reglementează. Cu toate acestea, în iulie 2025, Comisia Europeană a propus revizuirea normelor și includerea în acestea a țigărilor electronice, a tutunului încălzit și a plăcuțelor cu nicotină. Pentru acestea din urmă se propune o acciză minimă de 50% din prețul de vânzare cu amănuntul sau de 143 de euro pe kilogram.
Logica europeană nu constă în faptul că toate produsele cu nicotină sunt identice. Este vorba de altceva: noile categorii nu trebuie să rămână în afara cadrului juridic doar pentru că au apărut după adoptarea normelor existente.
Unele țări au adoptat deja o abordare de reglementare fiscală. Astfel, România a inclus, începând cu 1 iunie 2024, produsele cu nicotină pentru uz oral fără tutun în lista produselor supuse unui acciz nearmonizat. Ucraina a început să aplice, începând cu 1 septembrie 2024, accize asupra altor produse cu nicotină destinate utilizării orale. Iar cota se majorează treptat: de la 73 de euro pe kilogram în 2025 la 77 de euro în 2026 și 81 de euro în 2027. Cehia și Finlanda și-au extins, de asemenea, baza de impozitare, incluzând plăcuțele cu nicotină în sistemul de reglementare, iar Danemarca aplică impozite asupra produselor cu nicotină și a celor fără fum.
Acest lucru nu înseamnă că Moldova trebuie să urmeze deciziile altor țări. Interzicerea poate fi, de asemenea, o alegere politică conștientă. Dar aceasta trebuie să facă parte dintr-o strategie clară și coerentă.
În prezent, politica de stat pare a fi un ansamblu de decizii izolate. Băuturile dulci sunt supuse accizelor, deoarece sunt considerate un factor de risc pentru sănătatea populației. Lichidele pentru țigările electronice sunt incluse în sistemul fiscal, chiar dacă nu conțin nicotină. Accizele la produsele tradiționale din tutun continuă să crească. În același timp, plăcuțele cu nicotină sunt scoase din sfera legalității. Fiecare dintre aceste decizii poate avea propria explicație, dar documentele făcute publice nu arată cum anume sunt legate între ele. De asemenea, acestea nu răspund la o altă întrebare: de ce produsele care pot concura între ele și pot afecta sănătatea sunt reglementate în moduri atât de diferite?
O politică coerentă nu înseamnă că fiecare produs potențial nociv trebuie neapărat să fie supus accizelor. Aceasta înseamnă că, pentru fiecare categorie, alegerea autorității de reglementare trebuie să fie clară: interzicere însoțită de un control eficient, piață impozabilă sau o excepție clar justificată.
Însă, deocamdată, în Moldova, o categorie de produse beneficiază de o cotă de impozitare, alta – de un regim extins de accize, iar a treia – de o interdicție fără nicio reflectare în strategia fiscală. Tocmai această lipsă de coerență devine problema principală a noii politici fiscale în ceea ce privește „produsele potențial nocive”.
