Modelul Rosmar V-04 nu dispune de un motor cu ardere internă clasic sau de un motor electric. Acestea au fost înlocuite cu o tehnologie „revoluționară”: impulsuri scurte de aer comprimat împing roțile din spate pe baza unor „împingeri” bine calculate, determinând mașina să se deplaseze. Pe viitor, se promite o accelerație până la 100 km/h în 0,3 secunde (nu este o greșeală de tipar), dar deocamdată prototipul se mișcă doar încet.
Detalii tehnice
În locul unui motor obișnuit cu ardere internă, al motoarelor electrice sau al unei baterii de tracțiune, în construcție se utilizează cilindri cu aer comprimat. Aceste cilindri acționează asupra roților din spate, determinându-le să se miște în raport cu caroseria și generând o forță de tracțiune.
În prezent, proiectul există doar sub forma unui prototip, construit pe baza unui model Audi mai vechi. Creatorii consideră că un astfel de sistem poate fi deosebit de util pe suprafețe alunecoase — zăpadă, noroi sau sol afânat. Cu toate acestea, înainte ca tehnologia să poată fi lansată în producția de serie, rămân numeroase probleme tehnice și inginerești.
La baza sistemului stau cilindrii pneumatici, conectați la puntea spate. La alimentarea cu aer comprimat, aceștia efectuează mișcări bruște de va-și-vino și transmit forța către roți. Din punct de vedere vizual, funcționarea mecanismului amintește de echipamentele industriale: roțile nu numai că se rotesc, ci se deplasează vizibil înainte și înapoi pe ghidaje speciale.
Conform intenției proiectanților, acest principiu ar trebui să permită autovehiculului o aderență mai bună la suprafață. Pe asfaltul afânat sau alunecos, roata se poate lipi mai puternic de sol decât în cazul transmiterii obișnuite a cuplului prin arbori cardanici. Într-o anumită măsură, acest lucru seamănă cu funcționarea unui SUV, unde nu contează doar puterea motorului, ci și capacitatea de a menține contactul cu șoseaua.
De ce sistemul este instalat doar în spate
Pentru o aplicare completă a acestui sistem pe toate cele patru roți, ar fi necesar să se asigure un spațiu generos pentru deplasarea lor longitudinală. Pe puntea față, acest lucru este deosebit de dificil: roțile trebuie să se rotească simultan pentru a asigura manevrabilitatea autovehiculului, iar deplasările suplimentare pot afecta grav stabilitatea și precizia direcției.
Prin urmare, compania Rosmar H a limitat sistemul la puntea spate. Chiar și în această variantă, roțile depășesc semnificativ dimensiunile obișnuite ale caroseriei în timpul funcționării mecanismului. Pentru un autoturism, o astfel de construcție trebuie să fie acoperită cu elemente speciale de protecție, pentru a exclude riscul pentru pietoni, alte autovehicule și șofer.
Experiența proiectelor anterioare
Ideea unui autoturism alimentat cu aer comprimat nu este nouă. Unul dintre cele mai cunoscute proiecte a fost cel al companiei franceze MDI, fondată de inginerul Guy Negre la începutul anilor 1990. Ulterior, aceasta a prezentat modelul compact Minicat și intenționa să organizeze producția în colaborare cu Tata Motors.
Conceptul MDI folosea rezervoare cu aer comprimat de înaltă presiune. Se preconiza că acestea vor acționa pistoanele care rotesc arborele cotit. Cu toate acestea, proiectul nu a ajuns la producția de serie: sistemul s-a dovedit a fi complex, costisitor și nu asigura o autonomie suficientă.
Principala caracteristică a acestor soluții constă în faptul că aerul comprimat nu este o sursă autonomă de energie. Acesta trebuie obținut în prealabil cu ajutorul unui compresor care consumă energie electrică sau altă formă de energie externă. Prin urmare, eficiența întregului sistem depinde nu numai de autovehicul, ci și de modul de producere și stocare a aerului comprimat.
Prototipul Rosmar H demonstrează una dintre abordările neconvenționale privind propulsia automobilului, dar rămâne, deocamdată, la stadiul de proiect de cercetare. Pentru aplicarea practică, va fi necesar să se confirme siguranța, fiabilitatea, eficiența și posibilitatea integrării unui astfel de sistem în producția de serie.
