Marco Rubio (Foto: Reuters)
Restricțiile pot afecta nu numai Curtea în sine, ci și companiile care îi furnizează servicii. Decizia de la Washington a stârnit critici din partea reprezentanților CPI și a accentuat divergențele cu aliații europeni, notează Reuters.
Ce consecințe pot avea sancțiunile
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că Washingtonul nu va permite ca cetățenii americani să fie urmăriți penal de Curtea Penală Internațională. Potrivit acestuia, sancțiunile au scopul de a limita resursele instituției și capacitatea acesteia de a funcționa.
SUA critică de mult timp CPI, în special din cauza mandatelor de arestare emise împotriva unor oficiali israelieni, inclusiv a prim-ministrului Benjamin Netanyahu, precum și din cauza anchetei privind acțiunile militarilor americani în Afganistan, pe care instanța a clasat-o ulterior.
Noile restricții ar putea afecta companiile americane care colaborează cu Curtea. De obicei, măsurile de sancționare de acest gen creează riscuri pentru serviciile bancare, asigurări și furnizarea de software.
În același timp, Ministerul Finanțelor al SUA a prevăzut excepții pentru anumite operațiuni legate de telecomunicații, software, plăți de pensii și persoane aflate în custodia CPI, precizează Reuters.
CPI a îndemnat țările membre să îi protejeze activitatea
Procurorul adjunct al Curții, Nazhat Shamim Khan, a condamnat decizia SUA, afirmând că aceasta este îndreptată împotriva supremației internaționale a dreptului și a activității unei instituții judiciare independente. Potrivit acesteia, anchetele și urmărirea penală în dosarele aflate în competența CPI vor continua.
După cum subliniază Reuters, chiar Curtea a îndemnat, la rândul său, statele membre să asigure condițiile necesare pentru continuarea activității sale. În declarația instituției se subliniază că aceasta nu își va putea îndeplini sarcinile fără sprijinul țărilor care participă la înființarea și funcționarea sa.
CPI a fost înființat în 2002. Din componența sa fac parte 125 de state, inclusiv toate țările Uniunii Europene. Statele Unite nu sunt membre ale Curții; nici Turcia nu se numără printre statele membre.
Washingtonul mizează pe faptul că aliații săi vor influența poziția Curții și vor contribui la obținerea schimbărilor solicitate de autoritățile americane. În același timp, sancțiunile creează tensiuni suplimentare în relațiile dintre SUA și țările europene care susțin activitatea CPI.
Sancțiunile au fost anunțate în ziua în care fostul judecător al CPI a primit Premiul Nobel pentru Pace
Decizia Washingtonului a fost anunțată la câteva ore după ce juriștii din Africa de Sud, Navi Pillay, a primit Premiul Nobel pentru Pace, după cum a relatat Logos Press. Ea a ocupat funcția de judecătoare la Camera de Apel a CPI în perioada 2003–2008.
Comitetul Nobel a remarcat contribuția sa la justiția internațională și a subliniat importanța apărării instituțiilor juridice internaționale în contextul presiunilor politice. Coincidența celor două evenimente a conferit deciziei SUA o rezonanță internațională suplimentară, însă aceasta nu dovedește în sine o legătură directă între decernarea premiului și sancțiuni, constată Reuters.
Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.
Comentarii
0Încă nu sunt comentarii. Poți începe conversația.
Comentariile sunt deschise cititorilor cu un cont Logos Press.
Autentifică-te pentru a comenta