Reziliența energetică în ASEAN+3, testată de climă și cerere

Deși regiunea și-a sporit rezistența la șocurile energetice, forțele menționate mai sus ridică noi provocări la adresa stabilității macroeconomice. Schimbările climatice nu mai sunt doar o problemă de mediu. Acestea afectează din ce în ce mai mult sistemele energetice, inclusiv producția, aprovizionarea cu combustibil și rețelele electrice, cu consecințe grave pentru întreaga economie.

În 2024, catastrofele naturale vor cauza pierderi economice estimate la 320 de miliarde de dolari la nivel mondial, Asia-Pacific fiind printre cele mai afectate. În Asia de Sud-Est, inundațiile și taifunurile perturbă în mod regulat sistemele alimentare, lanțurile de aprovizionare și infrastructura, inclusiv rețelele electrice și rețelele de transport al combustibilului atât de necesar pentru aprovizionarea cu energie.

Aceste perturbări se pot răspândi rapid în economia reală. Deteriorarea infrastructurii energetice poate cauza întreruperi ale alimentării cu energie electrică și creșterea costurilor, în timp ce inundațiile determină adesea creșterea prețurilor la alimente și perturbarea logisticii. Recuperarea ulterioară crește costurile bugetare, iar pierderile întreprinderilor le înrăutățesc situația financiară și sporesc riscurile de credit pentru bănci și societățile de asigurări.

Sunt necesare măsuri preventive

Acesta este motivul pentru care riscurile climatice necesită mai mult decât simple planuri de răspuns în caz de urgență. Este nevoie de investiții susținute în adaptarea la schimbările climatice și de o pregătire financiară sporită. Programul ONU pentru mediu estimează că țările din Asia de Est și Pacific au nevoie de aproximativ 141 de miliarde de dolari anual pentru a finanța adaptarea la schimbările climatice – mai mult decât orice altă regiune în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, în multe țări, cheltuielile bugetare legate de dezastrele naturale sunt încă suportate doar în urma acestor dezastre.

Între timp, progresele tehnologice remodelează cererea globală de energie electrică. Extinderea rapidă a IA și a infrastructurii digitale (centre de date) conduce la o creștere semnificativă a consumului de energie electrică. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, cererea de energie electrică în Asia de Sud-Est a crescut cu peste 7 % în 2024 și se estimează că se va dubla până în 2050 (una dintre cele mai mari rate de creștere din lume). Regiunea devine, de asemenea, o destinație atractivă pentru investițiile în centre de date: Singapore, Malaezia și Indonezia au devenit centre regionale importante pentru serviciile cloud și infrastructura IA.

Pe măsură ce infrastructura digitală se extinde, se preconizează că cererea de energie electrică va continua să crească. Sistemele energetice vor trebui să crească capacitatea, dar în conformitate cu obiectivele climatice. Deși capacitatea de energie regenerabilă este în creștere, dacă aceasta nu poate crește suficient de repede pentru a satisface cererea crescută, autoritățile se vor confrunta cu necesitatea de a utiliza mai mulți combustibili fosili pentru a asigura o aprovizionare fiabilă cu energie electrică.

În sfârșit, controversele geopolitice creează un nivel suplimentar de incertitudine. Conflictele și disputele comerciale amenință să perturbe lanțurile globale de aprovizionare cu energie, să modifice deciziile de investiții și să crească volatilitatea prețurilor combustibililor. Aceste riscuri afectează în special țările ASEAN+3, multe dintre acestea fiind foarte dependente de combustibilii importați, inclusiv de gazele naturale lichefiate.

Atunci când prețurile globale ale energiei cresc brusc sau devin mai volatile, există de obicei efecte de propagare sub forma unei inflații mai mari, a unor presiuni fiscale și a unor dezechilibre externe. Luate împreună, aceste evoluții recente sporesc presiunea asupra sistemelor energetice ale țărilor ASEAN+3, subliniind importanța îmbunătățirii rezilienței energetice pentru a asigura stabilitatea macroeconomică în regiune.

Creșterea investițiilor în energie

Ce se poate face? În primul rând, trebuie să investim mai mult în infrastructura rezistentă la schimbările climatice, care va contribui la reducerea vulnerabilității sistemelor energetice la dezastrele naturale și la limitarea perturbărilor economice în cazul șocurilor. În al doilea rând, pentru a satisface cererea în creștere de energie electrică și obiectivele climatice, trebuie să extindem capacitatea de producție, să consolidăm rețelele de transport și să accelerăm tranziția către combustibili non-fosili. Inițiative regionale precumASEAN Power Gridcontribuie la sprijinirea comerțului internațional cu energie electrică, la diversificarea surselor de energie și la creșterea rezilienței rețelelor energetice regionale.

În al treilea rând, țările ASEAN+3 pot consolida reziliența prin mecanisme financiare. Asigurarea pregătirii prin noi instrumente financiare și de asigurare, precum și prin soluții pe piața de capital, va ajuta guvernele să facă față costurilor fiscale ale șocurilor climatice și să asigure investiții în infrastructuri reziliente. Procesul financiar ASEAN+3, o platformă importantă pentru cooperarea financiară regională, conduce discuțiile privind o inițiativă de finanțare a riscurilor de catastrofă pentru îmbunătățirea gestionării riscurilor fiscale și extinderea gamei de instrumente financiare de urgență.

Analizele noastre și monitorizarea regională în cadrul Biroului de cercetare macroeconomică ASEAN+3 (AMRO) arată exact modul în care riscurile climatice, volatilitatea pieței energiei și creșterea cererii de energie electrică pot interacționa pentru a crea vulnerabilități macroeconomice. Iar rapoartele noastre consultative anuale includ acum tabele de evaluări de mediu care arată modul în care riscurile climatice pot afecta condițiile macroeconomice și sustenabilitatea financiară.

Îmbunătățirea rezilienței energetice nu este doar o prioritate a politicii energetice; este un imperativ macroeconomic. Economiile ASEAN+3 se află la intersecția dintre riscurile climatice, schimbările tehnologice și incertitudinea geopolitică. Investind în sisteme energetice durabile și ecologice și consolidând cooperarea regională, putem face față mai bine acestor provocări, susținând în același timp o creștere economică stabilă și favorabilă incluziunii. Noul val de turbulențe globale nu face decât să facă această provocare și mai urgentă.