Expert-Grup: Moldova pierde controlul asupra proprietății de stat

Adaugă Logos Press ca sursă preferată pe Google

Jumătate dintre companii sunt „greutate moartă”

Conform unei analize consolidate, din cele 152 de întreprinderi de stat aflate în subordonarea centrală, la începutul anului 2026 doar 77 erau încă active din punct de vedere economic. Restul s-au transformat într-o povară financiară pentru stat.

Astfel, 28 de întreprinderi se află în proces de insolvență (faliment). 14 companii sunt în procedură de lichidare, iar 33 de organizații au fost recunoscute ca fiind complet inactive.

Într-un comentariu al Expert-Grup se subliniază că procesele de lichidare și faliment se prelungesc nejustificat — în medie, acestea durează între 7 și 13 ani. Mai grav, în cazul multor întreprinderi insolvabile, statul nu dispune, de fapt, de nicio informație financiară. Experții avertizează asupra riscurilor legate de sustragerea ascunsă a activelor prin scheme obscure de cumpărare a obligațiunilor de plată de către creditori privați.

Paradoxul MoldATSA: Eficiența scade, salariile cresc

Una dintre cele mai discutate teme ale raportului a fost reprezentată de cheltuielile nejustificate cu personalul. Experții semnalează un dezechilibru grav: plățile totale către membrii consiliilor de administrație și ai organelor colegiale au crescut de la 11,6 milioane de lei în 2017 la 27,5 milioane de lei până în 2025, incluzând chiar și acele structuri care nu desfășoară nicio activitate operațională.

Cel mai elocvent exemplu de ineficiență îl reprezintă întreprinderea de stat MoldATSA. În ultimii 6 ani, salariul mediu în cadrul întreprinderii a crescut cu aproape 100%, ajungând la 63,6 mii de lei pe lună. Numai în ultimii doi ani (2023–2025), creșterea a fost de 71% (de la 37,1 mii de lei). Salariul directorului general al MoldATSA a fost stabilit la 112,6 mii de lei pe lună.

„Problema este că, în majoritatea cazurilor, nu există nicio confirmare sau justificare pentru astfel de creșteri bruște, mai ales pe fondul dificultăților financiare ale întreprinderii”, subliniază șeful comisiei de anchetă, Dinu Plîngău. Productivitatea muncii în sectorul întreprinderilor de stat rămâne cu mult în urma ritmului de creștere a remunerațiilor (creșterea salariilor cu 79% față de o creștere a productivității de 67%).

Inerția Agenției Proprietății Publice (APP)

Reforma clasificării și reorganizării întreprinderilor avansează extrem de lent. Din cele 98 de companii care urmau să fie lichidate complet în cadrul planurilor guvernamentale, doar 9 au fost radiate din registrele de stat până în 2026.

Din cele 55 de întreprinderi programate pentru reorganizare, doar 16 au parcurs procedura. Tărăgănarea proceselor duce la catastrofe sociale. Un exemplu este falimentul întreprinderii publice „Acva-Nord”, ale cărei datorii față de creditori au depășit 276 de milioane de lei, lăsând angajații fără contribuții la pensie.

Nu este exclus nici sabotarea procesului de lichidare a „societăților fantomă”. Din cele 98 de întreprinderi inactive și neprofitabile pe care guvernul a dispus să le lichideze complet, APS a reușit să obțină excluderea din registrul de stat a doar 9 companii.

În opinia experților, problema principală constă în implicarea insuficientă a proprietarului. Statul nu stabilește parametri de performanță pentru companiile sale, nu evaluează activitatea consiliilor de administrație, nu ia decizii în urma auditului și nu a prezentat niciodată Parlamentului raportul anual prevăzut la articolul 69 din Legea nr. 121/2007.

De-a lungul anilor, agenția nu a împiedicat creșterea nejustificată a remunerațiilor acordate membrilor consiliilor de administrație (fondul total a crescut de la 11,6 milioane la 27,5 milioane de lei) și managerilor de vârf ai companiilor care înregistrează pierderi.

„Agenția trebuie să-și schimbe urgent accentul de la gestionarea proceselor operaționale curente la elaborarea și implementarea unor politici stricte privind proprietatea statului”, subliniază Vitalie Rapță, director de programe la Expert-Grup.

Statul gestionează „la întâmplare” active în valoare de 33 de miliarde de lei

Statul rămâne cel mai mare proprietar de imobile din Moldova, însă până în prezent nu știe cu exactitate ce deține. Totuși, așa cum a scris Logos Press, din cauza lipsei unei evidențe clare și a haosului din datele cadastrale, bugetul țării pierde milioane de lei, în timp ce dezvoltatorii privați utilizează gratuit terenurile de stat. Acest lucru reiese din raportul Comisiei de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat, prezentat Parlamentului la 5 octombrie 2026.

Conform datelor din Registrul patrimoniului public, la 1 ianuarie 2025, statul deținea 5.721 de terenuri cu o valoare contabilă de aproximativ 32,9 miliarde de lei, precum și 4.231 de clădiri și spații cu o valoare de aproximativ 2 miliarde de lei.

Cu toate acestea, în spatele acestor cifre impresionante se ascunde ceea ce experții numesc o gestionare „orbă”. Pe terenurile de stat se construiesc în masă obiective private, despre care instituțiile de resort nici măcar nu bănuiesc. În consecință, bugetul nu încasează nicio taxă pentru utilizarea acestor terenuri.

Amploarea problemei este uluitoare: pe toate terenurile de stat pe care sunt construite clădiri private, sunt înregistrate doar 12 contracte de închiriere. Numai pe terenurile întreprinderii de stat „Administrația Națională a Drumurilor” au fost identificate 137 de clădiri private, ai căror proprietari nu plătesc statului niciun leu.

De ce a eșuat reforma?

Principala cauză a problemei este eșecul total al reformei de amploare privind delimitarea proprietății de stat, prevăzută de Legea nr. 29/2018. Autoritățile nu reușesc încă să distingă clar care terenuri aparțin sferei publice, care aparțin sferei private și cine anume le administrează – ministerele centrale sau consiliile locale.

Proiectul de înregistrare și evaluare a terenurilor trebuia să acopere 619 de unități administrativ-teritoriale ale țării. Cu toate acestea, până la începutul anului 2025, lucrările s-au finalizat doar în 89 dintre acestea. În prezent, este pur și simplu imposibil să se măsoare progresul real la nivel național, deoarece autoritățile responsabile nu dispun nici măcar de date de bază privind numărul exact și suprafața totală a activelor de stat.

Vitalie Rapcă, director de programe la Expert-Grup: „Haosul actual din contabilitatea bunurilor de stat este o consecință directă a neputinței instituționale și a eșecului reformei privind delimitarea proprietății publice de cea privată. Ne-am confruntat cu o situație în care estomparea responsabilităților între ministere și autoritățile locale a dus la pierderea completă a controlului din partea statului.

Agenția Proprietății Publice (APP) nu a asigurat ani de zile transparența necesară: statisticile sunt secrete, iar o înțelegere reală a terenurilor pe care le deține țara lipsește. Pentru a opri pierderile bugetare de milioane, Agenția trebuie să-și schimbe urgent focusul de la intervenții operaționale minore la control strategic. Prioritatea principală în prezent este digitalizarea totală și implementarea unui sistem informațional unificat și automatizat, care va scoate din umbră fiecare metru pătrat de proprietate de stat.”

Activitatea Agenției Proprietății Publice (APP) în acest domeniu rămâne cât se poate de opacă. Ultimele statistici oficiale ale instituției se opresc la anul 2023. Din acestea reiese că închirierea și leasingul a 60 de parcele cu o suprafață totală de 2,2 mii ha au adus la bugetul de stat suma modestă de 15,7 milioane de lei. În același timp, alte 69 de parcele, care sunt de aproape două ori mai mari (aproximativ 4 mii ha), au fost transferate unor terți în mod absolut gratuit — în folosință gratuită (comodat).

Experții avertizează: atâta timp cât patrimoniul Moldovei, evaluat la miliarde, rămâne „capital mort” fără înregistrare juridică și cadastrală, terenurile de stat vor continua să servească drept sursă de îmbogățire pentru afacerile din economia subterană, privând bugetul de fonduri destinate drumurilor, școlilor și sănătății.

Ce propune comisia?

Comisia propune rapoarte semestriale privind evoluția delimitării inițiale a granițelor pe raioane și categorii de active, precum și stabilirea unor indicatori clari de monitorizare, lucru propus încă de mult timp.

În același timp, este necesar să se accelereze și să se asigure transparența capitalizării terenurilor și clădirilor de stat: trecerea completă, în termen de 12 luni, la licitații electronice și publicarea veniturilor pentru fiecare instrument, așa cum a propus Comisia, precum și reluarea publicării periodice a statisticilor APP privind capitalizarea imobiliară.

Experții propun un plan de salvare și mai concret, pas cu pas.

Pentru remedierea situației, centrul de analiză propune un program clar, în trei etape, până în 2029:

– 2026–2027 – crearea unui registru digital unic al patrimoniului de stat, auditarea tuturor terenurilor și lansarea unor concursuri transparente pentru posturile de conducere;

– 2027–2028 – lichidarea definitivă a întreprinderilor „goale”, privatizarea activelor neesențiale prin licitații deschise;

– până în 2029 – crearea unui holding de stat profesionist pentru gestionarea activelor strategice și depolitizarea acestora.

Analiștii îi îndeamnă pe deputați să aprobe oficial raportul comisiei de anchetă, să stabilească termene limită stricte pentru toate recomandările și să organizeze audieri publice privind rezultatele la fiecare jumătate de an.

Expertul subliniază importanța respectării stricte a ordinii etapelor — de la transparența documentației până la crearea unui holding de stat profesional deplin până în 2029.

„Insistăm asupra secvențialității recomandărilor: în primul rând, ordonarea documentației și creșterea transparenței sectorului, apoi depolitizarea numirilor și ordonarea proceselor de evaluare a eficienței, apoi – consolidarea arhitecturii instituționale cu reorganizarea APP și, în etapa finală, crearea unui holding de stat”, spune Vitalie Rapcă, director de programe al centrului independent de analiză Expert-Grup.

Și angajatorii sunt îngrijorați

Vladislav Kaminski, director executiv al Confederației Naționale a Angajatorilor din Republica Moldova, a avut în această săptămână o întâlnire cu ministrul dezvoltării economice și digitalizării, Claudiu Năsu, în cadrul căreia s-a discutat problema delimitării proprietății de stat și necesitatea perfecționării mecanismelor juridice și administrative legate de acest proces.

Vladislav Kaminski, director executiv al Confederației Patronale: „Acest subiect are o importanță deosebită pentru mediul de afaceri, întrucât delimitarea clară a proprietății de stat, stabilirea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor de proprietate reprezintă elemente esențiale ale securității juridice a afacerilor.

Obstacolele administrative și normative au un impact negativ asupra mediului de afaceri. Întârzierile în procesul de delimitare a proprietății statului și dificultățile legate de aplicarea cadrului normativ generează incertitudine juridică, îngreunează utilizarea bunurilor imobiliare și duc la litigii între autoritățile statului și mediul de afaceri.

În același timp, neclaritatea privind statutul juridic al anumitor terenuri poate limita accesul întreprinderilor la finanțare și poate întârzia realizarea proiectelor de investiții. Sunt necesare măsuri concrete care să permită deblocarea procesului de delimitare, simplificarea procedurilor și eliminarea obstacolelor normative și administrative”.

În cadrul dialogului cu ministrul, potrivit directorului executiv, au fost discutate direcțiile de intervenție promovate de asociațiile patronale: modificarea normelor privind aplicarea mecanismelor de delimitare a proprietății de stat, termene clare pentru examinarea cererilor și finalizarea etapelor procedurale, cu scopul de a reduce costurile administrative în litigiile juridice, precum și previzibilitatea cadrului juridic pentru evaluarea bunurilor imobiliare și exercitarea drepturilor de către proprietarii acestora.

„Antreprenorii pledează pentru reducerea riscurilor juridice și a numărului de litigii. Acest lucru poate fi realizat numai prin claritatea cadrului juridic. Confederația va continua să apere interesele legitime ale angajatorilor și să contribuie la elaborarea de soluții care să susțină investițiile, competitivitatea afacerilor și dezvoltarea economică”, consideră Vladislav Kaminski.

Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.

Ce reacție ți-a provocat această știre?