Conflictul militar dintre Israel și Iran, pe care președintele american Donald Trump l-a numit un „război de treisprezece zile”, s-a încheiat cu rezultate neașteptate: fiecare parte (inclusiv SUA) își revendică victoria. În același timp, comunitatea mondială se întreabă dacă conflictul s-a încheiat cu adevărat sau dacă părțile au luat doar o pauză pentru a analiza etapa depășită și pentru a continua să clarifice relațiile cu noi forțe (și abordări).
Printre cele mai importante probleme care rămân în faza acută a discuțiilor se numără soarta programului nuclear iranian, care este motivul conflictului (cel puțin, așa susțin SUA și Israelul). Deși SUA au declarat că programul nu mai există, că a fost complet distrus, acest lucru este pus la îndoială atât în interiorul SUA, cât și în exterior.
În acest context, suspendarea cooperării cu AIEA pare atât un pas logic din partea Iranului (Teheranul a acuzat organizația că adoptă o poziție ambivalentă cu privire la „programul său nuclear pașnic”), cât și un precedent destul de periculos pentru lume. La urma urmei, chiar principiul neproliferării nucleare este pus în pericol.
O lege adoptată de Majlis-ul iranian interzice inspectorilor AIEA să intre în țară. Cu toate acestea, potrivit Deutsche Welle, restricția poate fi ridicată dacă securitatea instalațiilor nucleare și a activităților nucleare pașnice ale Iranului este garantată. Cu toate acestea, nu este foarte clar cine ar trebui să garanteze acest lucru. Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Majlis, a explicat că suspendarea cooperării se datorează „poziției politizate” a AIEA și nerespectării obligațiilor sale.
Între timp, AIEA însăși trage un semnal de alarmă – peste 400 de kilograme de uraniu potențial îmbogățit au dispărut după loviturile aeriene americane asupra instalațiilor nucleare iraniene. Organizația insistă asupra unor inspecții urgente pentru a clarifica situația. Dar, după toate aparențele, aceasta nu va avea acces în Iran.
