Raportul, susținut de Banca Mondială în cadrul unui proiect al Ministerului Educației și Cercetării, indică faptul că declinul demografic, migrația și scăderea ratei natalității exercită presiuni pe termen lung asupra rețelei școlare a țării.
Potrivit studiului, infrastructura școlară se adaptează doar parțial la aceste schimbări: zonele urbane consolidează școlile, în timp ce zonele rurale continuă să aibă un număr mare de școli mici. Acest lucru sporește decalajul în ceea ce privește calitatea educației între regiuni.
Proiecțiile arată că, până în 2040, numărul de elevi ar putea scădea cu încă aproximativ 30 %, în special în afara Chișinăului.
Separat, există un deficit de cadre didactice, în special în zonele rurale, unde profesorii trebuie adesea să predea mai multe materii în afara specializării lor.
„Sistemul de învățământ din Republica Moldova funcționează astăzi în condiții complet diferite față de cele în care s-a format infrastructura școlară actuală. Scăderea natalității, migrația și scăderea constantă a numărului de copii de vârstă școlară pun o presiune din ce în ce mai mare pe sustenabilitatea rețelei școlare, în special în zonele rurale”, a declarat Anatol Gremalski, autor al studiului și director de programe al Institutului pentru Politici Publice (IPP).
Ministerul de resort consideră că, în aceste condiții, menținerea neschimbată a structurii actuale a rețelei școlare poate reduce și mai mult calitatea educației.
„Concluziile studiului confirmă necesitatea de a continua reformele realizate de Ministerul Educației și cercetării, care vizează consolidarea rețelei școlare, îmbunătățirea calității educației și asigurarea egalității între elevi”, a declarat Ministerul Educației într-un comunicat.
Modificările la Codul Educației prevăd reorganizarea școlilor mici pentru a spori eficiența sistemului și a îmbunătăți condițiile de învățare. Reforma va afecta aproximativ 73 de instituții și 1.328 de elevi.
