Foto: ChatGPT
Deși dependența de social media nu este recunoscută oficial ca o tulburare psihică, experții au observat un model de comportament consecvent: o persoană își verifică în mod regulat telefonul, petrece mai mult timp pe aplicații decât a planificat și are dificultăți în a se opri chiar și atunci când interferează cu viața de zi cu zi.
Persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani au fost deosebit de vulnerabile, scrie. Această perioadă este asociată cu căutarea de sine, formarea stimei de sine și o sensibilitate ridicată la opinia celorlalți. În prezența anxietății sociale, comunicarea live poate provoca stres, astfel încât spațiul online devine un mediu mai confortabil: aici este mai ușor să îi observi pe ceilalți fără contact direct.
Cu toate acestea, această strategie reduce doar temporar stresul. În timp, ea consolidează evitarea situațiilor sociale reale și crește dependența de mediul digital.
Un factor-cheie, potrivit unui studiu publicat în jurnal Addictive Behaviour, este compararea constantă a propriei persoane cu ceilalți. Utilizatorii își evaluează propria viață prin prisma succesului, aspectului și popularității altora. Acest lucru poate fie să scadă stima de sine, fie să ofere un sentiment de superioritate pe termen scurt – dar, în ambele cazuri, menține atenția în feed.
Studiul a implicat 330 de persoane, dintre care majoritatea erau studenți. După trei luni, o reanaliză a arătat: anxietatea socială a fost cea care a declanșat lanțul în care comparația duce la creșterea utilizării social media.
Ca urmare, se formează un cerc vicios: evitarea socializării – accesarea online – comparație – dependență crescută. La femei, această legătură a fost mai pronunțată, deși oamenii de știință subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare.
Psihologii consideră că este important să se țină cont nu numai de nivelul de anxietate, ci și de obiceiurile digitale, în special de tendința de comparare constantă, care poate crește vulnerabilitatea psihologică.
