Chiar și secretarul general al guvernului, Alexei Buzu, a declarat că reforma propusă nu este cea mai populară, dar „nu putem lăsa implementarea ei pe seama generațiilor viitoare”.
Principalele domenii de critică: reforma este planificată astfel încât să aducă la putere reprezentanții PAS în unitățile administrativ-teritoriale unite, iar metodele de implementare a acesteia contravin Constituției Republicii Moldova și legislației europene.
Cum va aduce reforma la putere reprezentanții PAS
Reforma administrativ-teritorială a Republicii Moldova este organizată de guvern în jurul viitorilor candidați ai partidului Maiei Sandu la alegerile locale, potrivit liderului liberal-democrat Vlad Filat.
Acesta explică astfel întârzierea publicării versiunii guvernamentale a reformei, deoarece încă nu au fost identificați toți candidații PAS la nivel local:
„Reforma administrativ-teritorială ar trebui să ducă în final la ce? La o administrație autonomă, autosuficientă din toate punctele de vedere și care va fi capabilă să ofere servicii de calitate populației la nivel local. Abordarea lor [a partidului lui Sandu] este complet diferită. Cum să redeseneze administrativ și teritorial primăriile și raioanele în așa fel încât să reușească să obțină cel mai bun rezultat electoral.”
În prezent, a subliniat el, reforma este construită nu în jurul unor indicatori socio-economici obiectivi, ci în jurul viitorilor candidați, adaptând situația din teren la aceștia, realizând pentru ei fuziuni voluntare de sate și comune, eliminând concurenții cu promisiuni că vor deveni viceprimari. Iar aceasta este „o abordare absolut nedreaptă și un eșec din start”.
Primarii insistă asupra referendumurilor
Congresul Autorităților Locale (CALM) spune că reforma în forma sa actuală, în întregime sau parțial, nu este favorizată nici măcar de unii primari care sunt membri ai partidului de guvernământ.
Directorul executiv al CALM, Viorel Furdui, a declarat că „fuzionarea sau amalgamarea primăriilor fără consultarea directă și efectivă a tuturor locuitorilor este un act neconstituțional, abuziv, imoral și antieuropean”.
Explicând poziția CALM cu privire la proiectul de reformă a administrației locale, Furdui a explicat că orice încercare de fuziune impusă împotriva voinței comunităților locale încalcă legea, discreditează reforma administrativ-teritorială și riscă să devină o formă de uzurpare a puterii de stat.
„CALM a prezentat deja o viziune clară a majorității aspectelor acestei reforme. Pe scurt, aceasta corespunde în mare măsură consensului general privind necesitatea reformei și direcțiile principale ale acesteia: descentralizarea, reforma administrativ-teritorială, în special la nivel raional, și regionalizarea, consolidarea procesului de asociere voluntară (voluntară, nu forțată), măsuri de consolidare a autonomiei financiare, continuarea proiectelor de dezvoltare locală și regională etc.”, a declarat Furduy.
În același timp, în ceea ce privește așa-numita asociere „voluntară” și mai ales normativă (obligatorie), după o analiză juridică profundă, reiese principala concluzie: există semne clare de neconstituționalitate și abuz asupra oamenilor și comunităților locale dacă aceștia nu sunt consultați în mod real și efectiv prin singurul mijloc credibil – referendumul.
Nicio altă formă de transparență sau consultare a grupurilor de locuitori ai comunității (publicații, sondaje, reuniuni) care nu garantează dreptul fiecărui locuitor al comunității locale în cauză de a se exprima nu poate fi considerată în niciun fel o consultare autentică și eficientă. Dimpotrivă, este o înșelătorie și o imitație a consultării. Deoarece este în joc însuși viitorul unității administrativ-teritoriale. Este vorba despre lichidarea administrației locale reprezentative (primar și consiliu local) și transformarea acesteia dintr-un subiect de drept într-o simplă așezare/localitate, lipsită de putere decizională și de identitate juridico-administrativă, insistă Furduy.
Ce spun avocații
Congresul Autorităților Locale a comandat o analiză juridică a conformității conceptului de reformă cu documentele fondatoare. Acesta afirmă că conceptul și metodele reformei sunt contradictorii:
– Articolul 75 din Constituție: cele mai importante probleme ale societății și ale statului sunt supuse referendumului;
– articolul 109 din Constituție: consultarea cetățenilor este principiul de bază al autonomiei locale;
– articolul 2 din Constituție: suveranitatea aparține poporului, exercitată direct sau prin organe reprezentative;
– Carta europeană a autonomiei locale (articolul 5): orice modificare a limitelor teritoriale locale necesită consultarea comunităților interesate, eventual prin referendum;
– Codul electoral (articolul 218 alineatul (2)): comasarea mai multor localități poate face obiectul unui referendum local consultativ;
– Legea nr. 225/2023 privind comasarea voluntară: principiul transparenței impune consultarea locuitorilor din toate unitățile administrative în cauză.
Consecințele negative pe care le poate avea reforma în forma sa actuală (argumente CALM):
– Destabilizarea societății – eliminarea a mai mult de jumătate din autoritățile locale/primarii locali va provoca tensiuni sociale, proteste și pierderea încrederii în instituțiile statului.
– Fragmentarea comunităților locale – dispariția primarilor va slăbi coeziunea socială și va spori sentimentul de marginalizare în rândul comunităților mici.
– Risc de blocaj politic – o reformă radicală impusă fără consens va servi drept bază pentru polarizarea scenei politice, creând conflicte între centru și periferie.
– Blocarea procesului de integrare europeană – o reformă forțată contrară standardelor democratice ar putea fi percepută ca o abatere gravă de la angajamentele internaționale și ar încetini sau chiar bloca parcursul european.
– Reorientarea guvernului – în loc să se concentreze asupra reformelor economice, judiciare și de securitate importante, guvernul va fi forțat să facă față crizelor administrative neprevăzute cauzate de o reformă radicală.
În spatele procesului de fuziune s-ar putea ascunde interese secrete
Procesul de reorganizare a administrației locale promovat de autorități sub sloganul „fuzionării” stârnește îngrijorare cu privire la impactul său asupra așezărilor rurale, lipsa unor explicații clare privind modul în care va fi pus în aplicare și consecințele pe termen lung pentru populație, a declarat Dumitru Roibu, președintele partidului politic Alianța Moldovenilor, la un post de televiziune din Moldova.
El a spus că consecințele reorganizării ar putea fi resimțite direct de săteni, inclusiv prin limitarea accesului la serviciile publice și reducerea valorii proprietăților.
„Riscurile pe care le prevedem sunt dispariția multor localități, deprecierea caselor. Oamenii care au muncit și au construit case riscă să rămână în sate în care nu va mai exista nici primărie, nici școală, nici grădiniță. Acest lucru transformă o așezare într-una care dispare și duce inevitabil la depopulare”, spune Dumitru Roibu.
Strategia de reformă a administrației publice adoptată de Guvern în 2023 prevede clar că unele case de cultură trebuie închise sau transformate în alte instituții, iar alte facilități sociale din localitate pot dispărea. Pe de altă parte, autoritățile afirmă că vor închide doar primăriile, ceea ce creează ambiguități.
„În realitate, vom avea o suprasolicitare de muncă în unele primării, unde un funcționar va trebui să lucreze pentru patru, iar calitatea serviciilor va avea de suferit. Există, de asemenea, un interes ascuns la care îi îndemn pe cetățeni să se gândească – perspectiva de a vinde terenuri străinilor. Eu nu văd alte interese în aceste acțiuni”, spune Dumitru Roibu.
Partidul condus de Roibu a făcut o serie de recomandări, printre care:
– Limitarea strictă a posibilelor asocieri la localitățile cu mai puțin de 1.500 de locuitori;
– scăderea pragului minim pentru municipalitățile amalgamate la 1.500 de locuitori, în conformitate cu legislația în vigoare;
– interzicerea stimulentelor financiare pentru fuziuni;
– menținerea uniformității competențelor pentru autoritățile locale de același nivel;
– refuzul de a transfera responsabilitatea pentru educație, îngrijire medicală și asistență socială la niveluri superioare;
– finanțarea exclusivă a eventualelor reforme de la bugetul de stat, fără implicarea partenerilor externi.
