Conflict
Acesta este acel caz rar întâlnit în care contextul este mai important decât rezultatul. Deci, mai întâi, puțin context.
Conform estimărilor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al MAIA la sfârșitul lunii ianuarie 2026, capacitatea anuală a pieței moldovenești de carne de pasăre este de 91 de mii de tone, din care doar 64 de mii de tone sunt acoperite de producția proprie. Restul pieței este acoperită de importuri, dintre care 76% provin din Ucraina. Și aici este ceva curios.
Potrivit reprezentanților Asociației Producătorilor și Importatorilor de Carne din Republica Moldova, livrările de pui refrigerat și congelat din Ucraina pe piața cărnii din Moldova sunt foarte centralizate. În sensul că există doar trei sau patru producători ai acestui produs. Și aproximativ 60-90% din livrările ucrainene de pui către Moldova sunt produse de un singur producător. Dar nu unul oarecare, ci SA „Myronivsky Hliboproduct” (restul fluxului de mărfuri de pui ucrainean către Moldova este asigurat de alte două întreprinderi mari – din Dnipro și Nikopol). MHP este cel mai mare producător de produse avicole (aproximativ 1,2 mii de tone pe zi) nu numai în Ucraina, ci și în întreaga Europă. Compania are autorizație de a-și exporta produsele în UE, Marea Britanie, SUA, Canada, Japonia și Coreea de Sud. Partenerul oficial al MHP în Moldova estimează importul lunar de carne de pasăre ucraineană pe piața moldovenească la aproximativ 1,5 mii tone, inclusiv pui refrigerat – 0,8-0,9 mii tone. Adică, chiar și cu toate dificultățile actuale de război, acest volum pentru MHP reprezintă una sau două zile de lucru. Este puțin probabil ca o astfel de pierdere să provoace daune economice tangibile pentru MHP. Însă însuși faptul că departamentul moldovean relevant a făcut afirmații cu privire la siguranța produselor avicole din Ucraina, afectând indirect interesele MHP, poate crea unele costuri de reputație pentru această exploatație agricolă integrată vertical (de la propriile furaje și ouă pentru incubație, la produsele semifinite și finite). Desigur, în cazul în care partenerii internaționali iau în serios revendicările ANSA din Moldova față de avicultura ucraineană.
La rândul său, Asociația Uniunii Crescătorilor de Păsări din Ucraina a raportat că restricțiile privind importurile de carne de pasăre și furaje pentru păsări din Ucraina în Moldova sunt artificiale și vizează eliminarea unui concurent pe piața moldovenească a cărnii de pasăre reprezentat de Ucraina.
„Motivul impunerii restricțiilor a fost detectarea metronidazolului – un antibiotic cu spectru larg, a cărui utilizare este interzisă în Ucraina, țările UE și Republica Moldova pentru animalele de producție”, se arată în raport. – În timpul inspecției furajelor gata preparate pentru păsări în Ucraina, prezența metronidazolului a fost confirmată într-un singur eșantion”. În același timp, asociația consideră „foarte ciudat faptul că decizia ANSA interzice nu doar importul de furaje gata preparate din Ucraina, ci și de carne de pasăre, în care nu au fost găsite discrepanțe”. Și atrage atenția asupra faptului că puiul ucrainean este în prezent exportat în Europa și „nu au fost primite notificări (și interdicții de aprovizionare, notează Logos Press) din partea instituțiilor europene și britanice”. Uniunea Crescătorilor de Păsări din Ucraina a făcut apel la negocieri cu organele de stat abilitate din Republica Moldova „pentru a preveni acțiunile părtinitoare împotriva exportatorilor ucraineni și pentru a spori comerțul bilateral în viitor”.
Anterior, agenția ANSA a negat incapacitatea de a detecta reziduuri de metronidazol în carne. Iar Ministerul Agriculturii a menționat că suspendarea temporară a importurilor de pui dintr-o țară nu înseamnă automat un deficit pe piața internă a Republicii Moldova. Operatorii economici pot compensa deficitul prin diversificarea surselor de aprovizionare, iar situația poate deveni un stimulent pentru producătorii locali, care vor putea acoperi cererea prin extinderea capacităților lor. Cu alte cuvinte, ministerul de resort a confirmat indirect că situația poate fi parțial interpretată (și utilizată de beneficiari, notează Logos Press) ca un element de protecționism.
Negocierile
O sursă din cadrul Asociației Producătorilor și Importatorilor de Carne (opt companii membre, președinte Vitaliy Grabovsky, vicepreședinte Anatoliy Tritiak) susține că în aceeași zi din ianuarie, când primul camion cu pui ucrainean a fost oprit de inspectorii ANSA la frontieră și trimis înapoi în Ucraina, organizația a organizat o întâlnire. Conform rezultatelor acesteia, asociația a convenit asupra propriei versiuni a ceea ce s-a întâmplat și a prezentat-o partenerilor de afaceri ucraineni. În continuare, situația a evoluat în felul său – prin canale interdepartamentale și diplomatice.
Recent, mass-media ucraineană și moldovenească au raportat că ministrul Economiei al Ucrainei, Oleksiy Sobolev, a discutat cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și ai agenției ANSA o modalitate de a rezolva problema restricțiilor temporare privind livrările de produse avicole ucrainene. Oleksiy Sobolev a menționat că Moldova este o piață extrem de importantă pentru producătorii ucraineni de carne de pasăre: anul trecut, exporturile către piața moldovenească au totalizat 18,4 mii tone, în valoare de 32,7 milioane de dolari.
„Ucraina este încrezătoare în calitatea produselor sale, iar acest lucru este confirmat de exporturile stabile către piața UE. Suntem pregătiți pentru o deschidere maximă și furnizarea de garanții suplimentare, în special prin efectuarea de cercetări în laboratoare acreditate, la cerere”, a declarat ministrul ucrainean. În urma întâlnirii, părțile au convenit să consolideze controlul interdepartamental pentru a debloca fluxul de mărfuri „în viitorul apropiat”.
Interesele părților
„Prețul problemei” și consecințele acesteia vor depinde de cât timp va dura interdicția privind importurile de pui ucrainean.
Pentru consumatoriiautohtoni, este puțin probabil ca consecințele să fie prea grave pe termen scurt. În primul rând, pentru că a doua jumătate a iernii este o perioadă de reducere sezonieră a cererii/vânzărilor pe piața cărnii din Moldova. Motivele sunt multiple: „prețul libertății” – facturile de iarnă la energie, plata sezonieră a impozitelor, scăderea continuă a puterii de cumpărare a populației și Postul Mare Ortodox. Și, poate, cel mai important lucru – imunitatea deja dobândită la „prețurile târâtoare de post”.
Pentru crescătorii interni de păsări, este evident că, cu cât durează mai mult interdicția „concurenților”, cu atât mai bine. Unii actori de pe piață susțin chiar că, după sărbătorile din ianuarie, din cauza scăderii vânzărilor, unii mari producători de carne de pasăre au fost nevoiți să trimită o parte din puiul produs – sute de tone – pentru congelare și depozitare. Și acesta este un cost suplimentar. Cu toate acestea, datorită opririi importurilor de pui din Ucraina, producătorii avicoli moldoveni au acum o „fereastră de oportunitate” de a vinde imediat mai multă carne refrigerată pe piața internă – „de pe roți”. Și chiar și în timpul „sezonului scăzut”.
Apropo, ar trebui să existe mișcări și pe piețele externe – recent Moldova a obținut dreptul de a vinde carne de pasăre pe piața Uniunii Europene. Iar în acest context, intoleranța Agenției ANSA față de metronidazolul ucrainean este doar un „plus în karma”.
Și încă un aspect important. În acest moment, carnea de pasăre în Uniunea Europeană este semnificativ mai scumpă decât în Republica Moldova. De exemplu, potrivit operatorilor de pe piață, carnea de pui refrigerată în România este mai scumpă decât în Moldova cu 10-15 lei/kg (prețul mediu angro – 2,3-2,5 euro/kg, fără TVA). Aparent, din acest motiv, eurocontingentul-2026 pentru importul preferențial de carne de pasăre în Moldova (6,5 mii tone) a fost ales lent în ianuarie-februarie.
Pentru consumatorii industriali – procesatorii de carne, situația actuală nu arată prea bine, dar nici nu este complet rea. Pe de o parte, micii producători de carne au fost întotdeauna primii clienți ai importatorilor de carne de pasăre. La cumpărarea chiar și a loturilor mici, puiul ucrainean (carcasă refrigerată) era mai ieftin decât puiul moldovenesc cu 1-2 lei/kg înainte de introducerea interdicției. Chiar și unele fabrici mari de prelucrare a cărnii și-au diversificat fluxurile de materii prime: aproximativ 50-60% din carnea de pasăre era achiziționată de la cele mai mari două ferme avicole din Moldova și produsă în propriile ferme, în timp ce restul era achiziționat din Ucraina.
Astfel, șeful uneia dintre cele mai mari întreprinderi de procesare a cărnii din Moldova a menționat că a semnat un contract cu holdingul ucrainean pentru 2026 pentru furnizarea a aproximativ 300 de tone de carne de pui pe lună, aproximativ 3,6 mii de tone pe an. În cazul în care restricțiile temporare se dovedesc a fi o măsură pe termen lung, în opinia sa, este departe de a fi sigur că avicultorii locali vor putea crește brusc volumele de producție. Deoarece este vorba de spații libere, ouă pentru incubație și furaje speciale (unele dintre acestea au fost achiziționate și în Ucraina). Cu toate acestea, cel puțin el este mulțumit de faptul că principalii furnizori interni de carne de pui își confirmă acum angajamentele anterioare de a furniza materii prime.
Pentru importatorii de carne de pasăre, după cum nu este surprinzător, situația nu este critică. Conform estimărilor lor, stocurile de carne de pasăre importate anterior sunt de aproximativ 1-1,5 mii de tone. Acest lucru va fi suficient pentru o lună sau două de vânzări liniștite.
