Olesya Stamate
În versiunea inițială a articolului 7 din lege, astfel de măsuri de atenuare erau permise numai dacă erau îndeplinite o serie de condiții: absența riscului de recidivă; confirmarea acestei absențe prin concluzia unui psiholog-expert medico-legal de stat; absența în trecut a infracțiunilor deliberate grave, deosebit de grave sau extrem de grave.
Modificările introduse în 2022 au schimbat aceste condiții. În special, a fost introdus termenul „risc mediu sau scăzut de recidivă”. Deși Parlamentul și-a anulat ulterior propriile decizii, joi, 24 iulie, CC a declarat în cele din urmă neconstituționale modificările la lege.
Solicitarea către Curtea Constituțională a fost făcută în timp ce Ion Munteanu era încă procuror general. Ulterior, acesta a demisionat după un decret al șefului statului prin care a fost numit judecător al Curții Supreme de Justiție.
Procurorul general adjunct Sergiu Brigai consideră că „înlocuirea pedepsei în cazul unei persoane condamnate cu risc de recidivă fără o evaluare reală a pericolului public poate constitui o omisiune gravă în îndeplinirea obligațiilor statului”.
„O astfel de măsură ar trebui evaluată din perspectiva principiului proporționalității consacrat de Constituție, precum și ținând seama de datoria statului de a proteja drepturile fundamentale ale altora – în special dreptul la viață și la integritate fizică garantate de Constituție… și de a lua măsuri eficiente de apărare împotriva amenințărilor din partea altora”, a declarat Brigai.
De asemenea, Procuratura Generală nu exclude încălcări în procesul de adoptare a modificărilor la articolul 7 din Legea amnistiei. În special, este vorba despre alineatul (2), care, potrivit biroului procurorului, a fost exclus din lege cu încălcarea regulamentelor parlamentare. Ca urmare, există o discrepanță între textul votat în Parlament și textul publicat în Monitorul Oficial. Anexa la raportul Comisiei parlamentare conținea o versiune care se referea doar la anularea alineatului (b). Cu toate acestea, în versiunea publicată, întregul alineat (2) a dispărut. Anularea acestei părți a legii a fost cea care a extins domeniul de aplicare al amnistiei.
„Problema este extrem de gravă. Deși a fost adoptat un text care anula doar alineatul b, Monitorul Oficial a publicat o lege care anula tot alineatul. Lucrați într-o instituție a statului care are atribuții foarte serioase și importante pentru societate. Vă puteți imagina o situație în care discutați un lucru și în document apare un alt lucru?””, a întrebat președintele CC Domnica Manole pe procuror.
„Eu cred că o astfel de practică este inacceptabilă. Conform poziției Parchetului General și informațiilor de care dispunem, în acest caz au fost comise anumite încălcări. Am cerut Procuraturii Anticorupție să verifice aceste circumstanțe. Acum, organismul competent ar trebui să ofere o evaluare juridică a ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Brigay. – Nu poate exista decât o singură explicație: într-o anumită măsură, procedura de adoptare a legii a fost falsificată. Nu am nicio altă explicație.
În plus, amendamentele au implicat cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat, deoarece, în conformitate cu articolul 283 din Codul executiv, deținuții eliberați au dreptul la o alocație unică. „În consecință, anularea părții (2) implică o creștere a cheltuielilor publice, iar astfel de măsuri nu pot fi luate decât în urma unui acord cu guvernul”, a subliniat biroul procurorului.
Decizia Curții Constituționale este o interpretare a normelor legislative care au devenit deja invalide. La urma urmei, în luna aprilie a acestui an, parlamentul a interpretat amendamentele controversate: conform noii formulări, condamnații a căror pedeapsă a fost redusă sau comutată nu pot fi eliberați condiționat înainte de expirarea termenului complet. Aceste norme (nou intrate în vigoare) se aplică și celor care au beneficiat deja de amendamente. Prin urmare, intriga nu constă în legea în sine, ci în acțiunile ulterioare ale procuraturii, care se poate referi acum cu siguranță la decizia Curții Constituționale.
Logos Press a trimis o solicitare fostului șef al Comisiei parlamentare pentru legi, numiri și imunități, Olesea Stamate, solicitându-i să comenteze decizia Curții Constituționale.
„Un fapt interesant este că Curtea Constituțională, în aceeași componență, în 2023 a făcut o decizie în care a indicat că aceste prevederi nu ridică probleme, iar ieri – a decis contrariul. Asta dacă vorbim despre substanța amendamentelor. Dacă vorbim despre procedură, despre faptul că unele dintre amendamente au fost făcute prin proiecte de lege mai ample, atunci CC a decis că procedura a fost încălcată. Și în acest caz, Curtea va putea recunoaște multe legi aprobate de actualul parlament ca fiind neconstituționale, deoarece de multe ori au fost adoptate de parlament amendamente care aveau legătură doar indirect cu proiectul de lege principal. Cel mai recent exemplu este cel al amendamentelor privind protecția jurnaliștilor. Acestea au fost introduse în ultima zi și votate la ultima sesiune parlamentară din 11 iulie într-un proiect de lege care nu avea nicio legătură cu acest subiect. De fapt, este doar o încercare de a indica încă o dată „singura parte vinovată”, deși problema nu este legea sau amendamentele sale, ci modul în care legea a fost aplicată. Dar, aparent, nimeni nu este interesat de acest lucru”, a declarat Olesea Stamate pentru Logos Press.
Anterior, Olesea Stamate a propus înființarea unei comisii care să investigheze modul în care a fost aplicată amnistia pentru deținuții pe viață și, fără să aștepte o reacție pozitivă din partea colegilor deputați, a realizat propria sa anchetă „Adevărul despre amnistie”.
„Concluzia anchetei este simplă: există un mecanism, o întreagă schemă la nivelul sistemului penitenciar. Și nu vorbim doar despre penitenciarul din Rezina, unde sunt ținuți deținuții condamnați la închisoare pe viață, ci și despre alte instituții. Acolo, comisia penitenciarului, împreună cu avocați „selectați” și cu participarea unor reprezentanți ai sistemului judecătoresc, au știut cum să treacă prin procedura de amnistie condamnații care nu corespundeau criteriilor stabilite de lege. În același timp, celor care meritau cu adevărat amnistia le-a fost refuzată”, a declarat Olesea Stamate în cadrul unei emisiuni pe YouTube.
Vă reamintim că Olesea Stamate a părăsit fracțiunea PAS după scandalul cu modificările la legea amnistiei și s-a axat pe o carieră politică independentă. Pe 4 aprilie 2025, președintele PAS, Igor Grosu, a declarat pe pagina sa oficială de socializare că „Olesea Stamate a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate prin decizia Biroului Permanent Național al PAS”.
