LP: – Doamnă Barzdiene, ați spus că aderarea la UE a fost un pas spre „independența reală„. Ce înțelegeți prin aceasta?
– Acest sentiment nu vine imediat. Când am aderat la UE în 2004, am avut temeri – ne vom pierde suveranitatea, vom putea lua decizii în mod liber? Dar cu timpul a devenit clar: statutul de membru al UE ne-a făcut nu mai puțin, ci mai liberi. Am obținut acces la cea mai mare piață din lume și la un sprijin instituțional de înaltă calitate care nu poate fi supraestimat.
LP: – Care anume considerați că au fost cele mai semnificativeschimbări în acești 20 de ani?
– Din punct de vedere economic, este un salt evident. PIB-ul Lituaniei aproape s-a dublat, investițiile străine directe au crescut de opt ori, exporturile au crescut de șase ori. Salariile au crescut de șase ori, iar inflația a fost menținută la 2 %. De exemplu, în 2004, lituanianul mediu nu își putea permite o cafea bună în Milano, dar astăzi nu simte diferența dintre Vilnius, Londra sau Lisabona, iar acesta este un indicator important. Acum, salariul mediu înainte de impozitare este de aproximativ 2000 de euro, după care este de 1300-1400 de euro. Până în 2030 sperăm să ajungem la 90 % din salariul mediu din UE.
LP: – Cum a reușit Lituania să atragă un volum atât de solid de investiții?
– În primul rând, prin accesul la o piață de 500 de milioane de oameni. Ne-am dat seama că acesta este un avantaj competitiv puternic și am început să îl folosim la maximum. Astăzi, când prezentăm Lituania investitorilor, primul lucru pe care îl spunem este: suntem parte a UE și a NATO. Acesta este un brand de calitate. Aceasta înseamnă securitate și stabilitate.
Investitorii își dau seama că capitalul lor este protejat. Am simplificat procedurile, am accelerat termenele de autorizare. Obținerea autorizațiilor de construcție dura până la doi ani, acum durează 3-4 luni în unele regiuni. Există o foaie de parcurs clară pentru investitori. Au apărut zone economice libere. Acestea nu pot fi numite ilegale în UE – este important să se respecte normele privind ajutorul de stat. Noi am adaptat zonele libere, le-am făcut transparente, responsabile și eficiente. Și funcționează.
LP: – Unde alocați capitalul în primul rând?
– Am investit în mod conștient în infrastructură, tehnologie și educație. Avem deja trei „unicorni”: start-up-uri tehnologice în valoare de peste un miliard. Am început să predăm competențe digitale copiilor de la vârsta de 5 ani, dezvoltăm programe de recalificare pentru persoanele de peste 50 de ani și am deschis incubatoare de start-up-uri în întreaga țară. Prioritățile includ TIC, ingineria inteligentă și biotehnologia. Toate acestea fac parte din strategia națională de specializare economică.
LP: – Lituania dezvoltă în mod activ industria de apărare. Face și aceasta parte din strategia economică?
– LP: – Absolut. Guvernul se străduiește să păstreze cel puțin 1,3 miliarde de euro din bugetul apărării (în 2026 va fi de 5-6% din PIB) în economia națională. Se fac investiții în startup-uri din sectorul apărării și a fost creat programul DEVITUS cu un buget de 300 de milioane de euro. Obiectivul nu este doar securitatea, ci și dezvoltarea industrială.
LP: – Care este structura afacerilor în Lituania? Cine este „forța de tracțiune” aeconomiei?
– Aproximativ 90% din companii sunt întreprinderi mici și mijlocii. Aproximativ 70% din PIB este generat de acestea. Acesta este motivul pentru care sprijinim activ acest sector: dezvoltăm strategii nu numai pentru giganții transnaționali, ci și pentru întreprinderile locale. Este important pentru noi ca economia să fie durabilă și diversificată.
LP: – Când vorbiți despre susținerea companiilor lituaniene, la ce vă referiți?
– Aș dori să subliniez că ne-am schimbat atitudinea: nu mai spunem „ale noastre” și „străine”. Orice companie este un investitor. Sprijinul de stat, în primul rând, este menit să le facă să dezvolte proiecte mari și să devină investitori strategici. Îi ajutăm cu formarea personalului, cu adaptarea și, bineînțeles, îi atragem în regiuni. Nu vrem ca capitalul să fie concentrat doar în Vilnius. De exemplu, Klaipeda, Siauliai, Panevezys – toate aceste orașe regionale se dezvoltă de asemenea bine.
LP: – Ați spus că lituanienii care au plecat se întorc în Lituania. Cu ce se leagă acest lucru?
– Da, înregistrăm o migrație pozitivă de aproximativ patru ani. Numai anul trecut, peste 2.500 de persoane s-au întors în Lituania. Mulți se întorc după ce au studiat în străinătate. Există programe: statul plătește pentru studiile în străinătate, cu condiția ca aceștia să se întoarcă și să lucreze în țara de origine. Și – ceea ce este important – oamenii se întorc nu numai la Vilnius, ci și în regiuni. Lituania devine atractivă din punct de vedere social. Indexăm salariul minim, depunem eforturi pentru o redistribuire echitabilă. Toate acestea au influențat faptul că astăzi mai mulți oameni se întorc în Lituania decât pleacă.
LP: – Cum apreciați nivelul actual al corupției în comparație cu acum 20 de ani?
– Diferența este enormă. Cândva era posibil să „negociezi” cu un inspector – astăzi chiar și o încercare se poate încheia cu închisoare. Unul dintre parlamentari a fost condamnat acum pentru corupție. Am schimbat percepția publică: corupția nu este o normă, ci o infracțiune.
LP: – Moldova contează pe sprijinul Lituaniei în procesul de integrare europeană. Ce fel de asistență ne puteți oferi?
– Pentru noi acest pas este o datorie morală. Am fost cândva în locul Moldovei – o țară tânără care tocmai intra în UE, bazându-se pe sprijinul partenerilor noștri. Acum este rândul nostru să ajutăm.
În 2027, Lituania va deține președinția Consiliului UE. Moldova este deja pe lista noastră de priorități. Credem că Moldova este o parte a Europei și suntem pregătiți să o ajutăm cu reforme, cu adaptarea la legislația UE, cu infrastructură, cu acces la fonduri. Așadar, sprijinul nostru va fi destul de tangibil în practică.
Irina Mațenco, Alexandru Burdeinii
Chișinău – Vilnius
Referință: cooperarea economică între Moldova și Lituania
Investiții: 58 de companii cu capital lituanian operează în Moldova. Valoarea totală a investițiilor este de 24,32 milioane de lei. Printre proiectele de succes se numără Audimas, Utenos Trikotažas și centrul de familie Adventica (cifră de afaceri de aproximativ 1 milion de euro).
Comerț: În 2024, cifra de afaceri din comerțul bilateral se ridică la 47,42 milioane USD (creștere de 25,35% față de 2023). Exporturile Moldovei – 19,64 milioane USD, exporturile Lituaniei – 27,78 milioane USD.
Top exporturi din Moldova: tricotaje, cosmetice, vin, medicamente, mobilă, fructe și conserve.
Principalele importuri din Lituania: țigări, textile, medicamente, mașini, bere, brânză, pește.
Acorduri: Există 42 de acorduri bilaterale între cele două țări, inclusiv în domeniile comerțului, transportului, securității, educației și prevenirii corupției.
Sprijin pentru reforme: Lituania a implementat mai mult de 155 de proiecte de asistență pentru dezvoltare în Moldova. Prioritățile includ reforma administrativă, combaterea dezinformării și consolidarea rezilienței.
Politică: Sprijin pentru Moldova în cadrul NB8 (cooperarea nordică-baltică). Vizite regulate ale șefilor de stat și miniștrilor. Lituania este unul dintre principalii susținători ai integrării europene a Moldovei.
