Nu conta pe asta.
Da, în ultimii ani, evaluările extrem de optimiste ale impactului potențial al IA asupra creșterii economice au împins piețele de active în sus. Acest lucru este valabil mai ales pentru euforia de pe piețele bursiere, unde creșterea continuă în ciuda paraliziei politice din Franța, a suspendării finanțării agențiilor guvernamentale și a atacului deschis la adresa independenței băncilor centrale din SUA, precum și a exodului de personal înalt calificat din Regatul Unit.
Am susținut mult timp că IA va rezolva în cele din urmă problema creșterii economice slabe din economiile dezvoltate, dar am avertizat, de asemenea, că există mai multe bariere probabile care ar putea încetini ritmul transformării. Există mulți factori materiali, juridici, economici și sociali care trebuie luați în considerare, inclusiv aprovizionarea cu energie electrică; drepturile de proprietate intelectuală; o lipsă de lucrători calificați în domeniul IA; și necesitatea unui sistem cuprinzător de reguli pentru comunicare și partajarea informațiilor pentru chatbots, inclusiv un fel de mecanism de stabilire a prețurilor.
Companiile de inteligență artificială investesc sume uriașe în cursa pentru dominația pieței (dacă autoritățile permit o astfel de dominație) și sunt în mod clar dispuse să piardă bani în schimbul utilizatorilor și al informațiilor. Însă, în timp (și probabil nu într-un viitor nu foarte îndepărtat), aceste companii vor trebui să găsească surse de venit, cel mai probabil prin intermediul publicității, așa cum au mai făcut companiile de rețele sociale.
Administrația președintelui american Donald Trump a activat semnalul „accelerație maximă” pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, dar există probleme confuze legate de programarea judecăților morale în modelele de inteligență artificială. Momentan, acestea prezintă interes doar pentru un grup restrâns de dezvoltatori, dar vor fi abordate de Congresul și instanțele din SUA, precum și de autoritățile din alte țări. Cu toate acestea, cea mai mare reacție poate fi așteptată din partea sutelor de milioane de lucrători de birou care își vor pierde locurile de muncă. Aceștia vor deveni un nou argument în lupta politică, la fel cum sunt astăzi lucrătorii industriali și lucrătorii agricoli în anii 1960 și 1970.
Oricine lucrează la un computer va fi amenințat de automatizare. Ideea că o mână de întreprinderi vor fi capabile să înlocuiască o parte semnificativă a forței de muncă fără a provoca tulburări politice masive este doar o fantezie. Dacă nu se va produce o întoarcere bruscă la autoritarism, tulburările sunt garantate. Toate acestea vor oferi hrană bogată pentru zohranii lui Mamdani din întreaga lume(Mamdani, un socialist în vârstă de 33 de ani, a apărut ca unul dintre principalii candidați la funcția de primar al orașului New York în viitoarele alegeri din noiembrie), deoarece IA distruge în primul rând locurile de muncă ale tinerilor profesioniști.
Există un alt adevăr incomod: multe programe avansate de inteligență artificială sunt aplicate în domeniul militar, ceea ce ar putea declanșa o cursă masivă a înarmării și chiar ar putea duce la noi războaie purtate de armate de drone și alte sisteme de arme bazate pe inteligență artificială. Fragmentarea geopolitică și conflictele sunt în detrimentul creșterii economice pe termen lung și pot atât să reducă veniturile fiscale, cât și să le crească. IA poate, de asemenea, să consolideze statele mici și grupurile teroriste, oferindu-le efectiv acces cu un singur clic la fizicieni și biologi de top.
În cele din urmă, deși Trump, un negator convins al schimbărilor climatice, s-a întors la Casa Albă, aceasta nu înseamnă că amenințările reprezentate de încălzirea globală au dispărut. Costurile schimbărilor climatice necontrolate vor crește dramatic în următoarele decenii – cu excepția cazului în care, desigur, stăpânii noștri AI reușesc să rezolve problema (deși ar putea ajunge la concluzia că soluția este reducerea populației umane).
Ideea că, după o perioadă de tranziție lungă și dureroasă, va apărea o inteligență artificială universală (AGI) care va rezolva toate problemele țărilor bogate este o exagerare puternică. Chiar dacă AGI stimulează dramatic creșterea economică, aceasta va duce, fără îndoială, la o creștere dramatică a ponderii capitalului în producție, adică la o scădere a ponderii muncii. Explozia pieței bursiere se datorează tocmai faptului că întreprinderile se așteaptă la scăderea costurilor forței de muncă. Prin urmare, nu se poate aștepta ca așteptarea unor profituri ridicate, încorporată în creșterea rapidă a prețurilor acțiunilor, să corespundă creșterii globale unu la unu.
Și aici ne întoarcem la subiectul datoriei publice. Nu există niciun motiv să credem că creșterea în detrimentul AI va duce la o creștere echivalentă a veniturilor fiscale ale autorităților, deși în trecut această ipoteză ar fi părut rezonabilă. Realitatea este că capitalul este mult mai greu de impozitat decât munca. O parte din motiv este că este mai concentrat și mai puternic din punct de vedere politic, iar o parte din motiv este că se poate deplasa liber peste granițe.
Ridicarea zidurilor tarifare poate preveni fuga de capital, dar orice astfel de strategie sfârșește prin a fi sinucigașă. Așadar, da, se apropie o transformare a IA, care a alimentat deja o nouă cursă a înarmărilor între SUA și China. Dar este nesăbuit să credem că țările dezvoltate se pot baza pe inteligența artificială pentru a-și rezolva problemele fiscale pe care politicienii umani nu au reușit să le rezolve.
Kenneth Rogoff,
fost economist șef la Fondul Monetar Internațional,
în prezent profesor de economie și politici publice la Universitatea Harvard.
Universitatea Harvard, laureat al Premiului Deutsche Bank pentru economie financiară
în 2011, coautor (împreună cu Carmen Reinhart) al cărții.
„This Time It Will Be Different: Eight Centuries of Financial Folly”
(Princeton University Press, 2011) și autor al cărții „Our Dollar, Your Problem”
(Yale University Press, 2025).
© Project Syndicate, 2025.
www.project-syndicate.org
