Anton Goncharuk
Codul fiscal va fi completat cu un capitol separat care va include cotele de impozitare și plafoanele de vânzări pentru antreprenorii independenți. Autorii ideii propun introducerea unui impozit unic pentru aceștia. Cota acestuia ar fi de 12 % din baza de impozitare dacă aceasta nu depășește valoarea volumului maxim de livrări care necesită înregistrarea ca plătitor de TVA.
Impozitul unic va include un impozit pe venitul din afaceri în valoare de 4% din valoarea totală a acestuia, precum și contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii în valoare de 8%. Aceasta va fi repartizată între bugetul de stat și bugetul local la locul de reședință al contribuabilului declarat în Notificarea privind începerea activității în proporție de 3/1.
În calitate de contribuabili unici, antreprenorii independenți nu vor fi obligați să țină evidența contabilă în scopuri fiscale, precum și să depună declarații fiscale, declarații și rapoarte la autoritățile de stat. Ei vor putea presta servicii și exercita profesii din Clasificatorul de activități, care va fi cuprins în liste aprobate de guvern. Listele vor fi revizuite periodic pe baza rezultatelor monitorizării și a dialogului cu comunitatea de afaceri.
Un antreprenor independent nu va avea dreptul de a angaja terțe părți pentru a participa la furnizarea de servicii, precum și dreptul de a deduce cheltuielile în scopuri fiscale. Dar el va putea lucra fără restricții în una sau mai multe sfere sau profesii în același timp, cu excepțiile prevăzute expres de lege. Și va avea dreptul să furnizeze servicii atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice. Persoanele juridice vor putea utiliza serviciile lor până la 30% din valoarea costurilor lor cu forța de muncă în anul financiar respectiv.
Experții insistă de mult timp asupra necesității elaborării unui regim fiscal pentru așa-numiții întreprinzători independenți din Moldova, deoarece niciunul dintre regimurile fiscale apărute după anularea patentei în comerțul cu amănuntul nu a fost în măsură să o înlocuiască. Anterior am prezentat opinia experților că Moldova are nevoie de încă un mecanism simplu și flexibil de legalizare a activității acestora după exemplul Ucrainei, unde este în vigoare un impozit unic de 10%. Dezvoltatorii versiunii moldovenești au urmat clar această cale.
„De ce să multiplicăm regimurile fiscale pentru persoanele fizice”, se întreabă Anton Goncharuk, auditor la PFBC-Privat SRL. – Aceasta complică sistemul. Ar fi posibil să se extindă pur și simplu funcțiile celor existente. De exemplu, regimul simplificat, care este valabil pentru comerț, ar putea fi extins la alte tipuri de activități. Dar acestea nu sunt încă cunoscute, iar acesta este cel mai important lucru. Cred că noul regim este o continuare a luptei împotriva brevetului. Presupun că este pregătit pentru acele tipuri de activități care pot fi încă desfășurate în temeiul unui brevet. Pe de altă parte, dacă statul consideră că 8% din suma impozabilă care trebuie trimisă la fondul social este suficient, de ce un angajator obișnuit plătește de trei ori mai mult?”.
Potrivit expertului, există o încălcare a unuia dintre principiile de bază ale impozitării – echitatea fiscală. Există un mare dezechilibru al sarcinii fiscale. Anterior, acesta a fost observat doar în parcul IT, unde salariile mari sunt supuse unui impozit unic de 7%. Între timp, angajatorul mediu plătește un impozit de 64% pe angajat, dacă luăm salariul net. Diferența este uriașă.
Specialistul avertizează asupra riscurilor utilizării noului regim ca o portiță de scăpare pentru optimizarea fiscală. „După părerea mea, va duce la faptul că o parte cât mai mare de angajați angajatorul va dori să se transfere la această formă de activitate, iar de aici va pierde bugetul, – notează Anton Goncharuk. – În ceea ce privește serviciile, este un plus pentru afaceri, deoarece o parte din cheltuieli pot fi deduse. Dar, în general, mă tem că noua formă va fi folosită în alte scopuri și de alte persoane.
Există și alte întrebări care rămân fără răspuns, notează el. „Din câte am înțeles, plata va fi acceptată numai prin intermediul unei case de marcat, ceea ce contravine tendinței de trecere la decontări fără numerar”, spune expertul. – Va trebui o persoană fizică să achiziționeze o casă de marcat pe propria cheltuială? Teoretic, ar fi posibil să se descurce cu un card pentru acceptarea plăților fără numerar și să nu suporte aceste cheltuieli. Va trebui antreprenorul să cumpere o poliță medicală? Și dacă este angajat în același timp, trebuie să plătească o parte din cei 8% pentru fondul social? Și dacă trebuie, se poate aștepta să compenseze aceste sume pentru calculul pensiei sale atunci când va ajunge la vârsta de pensionare?”.
Experții sugerează, de asemenea, luarea în considerare a faptului că activitatea unui cetățean care desfășoară o activitate independentă poate avea un caracter nepermanent. Prin urmare, la fel ca în cazul brevetelor, ar fi posibil să se prevadă o perioadă lunară de impozitare.
