Corina Ajder
Aceste date au fost prezentate de Corina Ajder, consilier al prim-ministrului pentru politică socială și muncă, la 6 mai, în cadrul Forumului național privind piața muncii și dialogul social. Evenimentul a fost organizat de centrul independent Expert grup.
În cifre, nivelul de ocupare informală în Moldova este de 192 mii de cetățeni. Experții au declarat că în ultimul timp statul este mai puțin preocupat să le ofere posibilitatea de a se legaliza pe piața muncii. Iar reducerea investițiilor în economie agravează această situație.
Inițiativele care mergeau în această direcție în 2021-2022 sunt acum în așteptare. Este vorba despre proiecte de lege, în baza cărora autoritățile intenționau să ofere angajatorilor stimulente fiscale pentru deschiderea de noi locuri de muncă, precum și pentru creșteri salariale. După cum explică experții, anularea cel puțin temporară a acestor proiecte de lege se explică prin pierderile fiscale pe care bugetul de stat le-ar putea înregistra ca urmare a punerii lor în aplicare.
Deși mecanismul subvențiilor pentru angajatori la crearea de noi locuri de muncă a fost deja testat în Moldova. Acesta a fost aplicat în timpul pandemiei COVID-19. Subvențiile au fost avute în vedere ca sprijin pentru angajatori împreună cu alte măsuri de sprijin din partea statului – rambursări pentru impozitele pe salarii, dobânzi la creditele bancare etc.
Cu toate acestea, chiar și în momentul în care aceste beneficii au fost inițiate, conducerea Ministerului de Finanțe a fost reticentă în a le accepta din cauza pierderilor bugetare preconizate. Poate că acest lucru explică parțial absența reprezentanților departamentului și ai Serviciului Fiscal de Stat la forum. Dar acest lucru nu face decât să confirme declarațiile experților, auzite în marja forumului, că agențiile de stat, din păcate, nu vorbesc cu o singură voce împotriva fenomenului de ocupare informală a forței de muncă. Deși o astfel de conversație ridică în mod inevitabil întrebarea cât de mult pierde bugetul de stat din această cauză, astfel de cifre nu au fost prezentate.
Este corect să spunem că în ultimii ani au fost înregistrate anumite progrese în lupta împotriva muncii nedeclarate în Moldova. Statul a pus accentul pe reforma Inspectoratului de Stat al Muncii și acest lucru, potrivit Corinei Ajder, a avut un impact asupra situației.
În 2022, numărul cazurilor de muncă nedeclarată identificate de ofițerii Inspectoratului de Stat al Muncii era de doar 80 pe an. După introducerea unui număr de măsuri legislative care au fost luate pentru a consolida autoritatea agenției, această cifră a crescut la peste 3 000 de astfel de cazuri anul trecut. Mai mult de 2 mii de cetățeni și-au legalizat relațiile de muncă ca urmare a acestor măsuri. Iar anul acesta au fost deja identificate 1700 de cazuri de muncă nedeclarată. A fost dat un semnal societății că politica statului în această privință s-a schimbat.
Dar acest lucru nu este suficient, în ciuda faptului că numărul lucrătorilor neînregistrați pe piața muncii a scăzut ușor și unii dintre ei au ieșit din umbră. Ceea ce este confirmat de cifre. „Anul trecut, fondul de remunerare a muncii a crescut cu 5 miliarde de lei nu numai datorită creșterii salariului minim, ci și datorită reducerii sectorului paralel”, spune consilierul premierului. – În orice caz, am reușit să indexăm pensiile mai mult decât era planificat datorită creșterii veniturilor Fondului Național de Asigurări Sociale. Acum trebuie să consolidăm această tendință.
Este cunoscut faptul că nivelul muncii nedeclarate în sectorul agricol este extrem de ridicat în prezent. Acesta a rămas aproximativ la același nivel în ultimii 10 ani, astfel încât sunt necesare măsuri de stimulare. Acum se introduce în agricultură un nou instrument pentru zilieri – voucherul. Acesta este un formular cu un regim special, care confirmă dreptul angajatorilor de a angaja lucrători și de a-i plăti pentru numărul de zile specificat în el. Datorită acestuia, zilierii se vor putea înregistra oficial pe piața muncii fără prea mult efort.
