Cheia acestei reorientări a fost o reevaluare sobră a celui mai important aliat al Germaniei. Relația transatlantică, cândva sacrosanctă, a fost grav erodată. Merz a fost întotdeauna un transatlanticist convins, dar astăzi recunoaște deschis că America nu mai poate fi considerată un garant autoritar al securității europene sau un partener economic de încredere. Un critic public puternic, el a condamnat recent amestecul în politica germană al înalților oficiali ai administrației Trump, pe care l-a calificat drept „extrem, radical și rușinos ca și amestecul Moscovei”.
Retorica nu este singura care se schimbă. După 1945, Europa de Vest (urmată de o mare parte a Europei Centrale și de Est după 1989) și-a definit identitatea și securitatea cu Statele Unite. Dar 80 de ani mai târziu, guvernul Mertz reorientează Germania spre interior, investind masiv în apărarea internă și susținând o mai mare autonomie pentru Europa. Ironia este că această schimbare se bazează pe valorile americane tradiționale: credința în puterea democrației și a libertății. Dacă Europa poate reafirma acest principiu pe cont propriu, va deveni un actor-cheie într-o ordine mondială în schimbare.
Noua poziție de politică externă a Germaniei se bazează în prezent pe trei piloni: sprijin militar neclintit pentru Ucraina (Merz consideră că este fundamental din punct de vedere strategic), apariția unor relații nuanțate cu Israelul și o apărare concentrată a suveranității europene.
În timpul vizitei președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky la Berlin, la 28 mai, Germania a anunțat un pachet major de ajutor în valoare de 5 miliarde de euro, care include 1 miliard de euro pentru sisteme de apărare aeriană, precum și asistență tehnică și financiară pentru producția comună de arme cu rază lungă de acțiune pe teritoriul ucrainean. Aceste angajamente marchează o îndepărtare clară de abordările mai prudente ale predecesorului lui Merz, Olaf Scholz.
Merz a început, de asemenea, să recalibreze abordarea Germaniei față de Israel, deși în mod tradițional aceasta a fost un sprijin necondiționat. Potrivit unor estimări recente, războiul din Gaza, declanșat de un atac al Hamas la 7 octombrie 2023, a dus la moartea a peste 53 000 de palestinieni. Acest lucru l-a forțat pe Merz și pe membrii-cheie ai cabinetului său să reevalueze poziția Germaniei. Aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la amploarea răspunsului militar al Israelului și la deteriorarea situației umanitare din Gaza. Aceste schimbări în retorică au avut ecou în opiniile publicului german.
Da, Germania și Israelul rămân interdependente. După o suspendare de zece luni a livrărilor germane de arme către Israel (din noiembrie 2023 până în august 2024), Germania a reluat livrările și își menține angajamentele de a achiziționa sisteme israeliene de apărare aeriană Arrow 3 și drone Heron – care vor fi utilizate ca ajutor pentru Ucraina. Cu toate acestea, tonul s-a schimbat semnificativ, prefigurând probabil o schimbare de politică. Și aici, Germania se confruntă cu un test: dacă va sprijini inițiativele pentru o soluție cu două state și suspendarea „Acordului de asociere UE-Israel”. Acest acord a oferit Israelului acces privilegiat la piața europeană începând cu anul 2000, iar suspendarea sa este văzută acum ca un instrument pentru a-l forța pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu să respecte dreptul umanitar internațional și să oprească ulterior atacurile din Fâșia Gaza.
Cu toate acestea, cel mai important element al fazei inițiale a politicii externe a lui Merz a fost accentul pus pe obținerea autonomiei strategice europene. Din cauza retragerii Americii, Germania s-a angajat în cea mai mare reînarmare de după 1945, alocând 400 de miliarde de euro pentru apărare și securitate.
Probabil că acești pași nu pot fi numiți o revoluție în politica externă germană, dar reprezintă o evoluție semnificativă. Germania s-a simțit mult timp confortabil ca putere economică și actor diplomatic, dar acum își asumă responsabilități geopolitice pe măsura potențialului său.
Va fi Merz amintit ca liderul german care a făcut Zeitenwende („întoarcerea istorică”) anunțată de Scholz în 2022, după atacul la scară largă al Rusiei asupra Ucrainei? În cadrul instituțiilor UE și în statele membre cheie, inclusiv Franța și Polonia (precum și Regatul Unit), încrederea nou dobândită de Germania a început deja să influențeze dezbaterile privind apărarea, democrația și suveranitatea. Într-o lume în care echilibrul de forțe este redefinit și relațiile de alianță sunt puse la încercare, Germania a început, în sfârșit, să conducă în termenii săi.
Daniela Schwarzer,
membră a Comitetului executiv al Bertelsmann Stiftung, fost director al Consiliului german pentru relații externe și director executiv pentru Europa și Asia Centrală la Open Society Foundations.
© Project Syndicate, 2025.
www.project-syndicate.org
