Adrian Lupuszor
Dacă se realizează scenariul Băncii Naționale de creștere economică de 2%, PIB-ul în 2025 va fi de numai 98,1% din nivelul înregistrat în 2021. Redresarea va fi alimentată de consum și investiții interne, susținute de o creștere de 5% a salariilor reale și de acumularea de capital fix din surse private.
În același timp, dinamica exporturilor, conform prognozelor BNM, va fi favorizată de redresarea sectorului agricol. Producția agricolă va crește cu 14,0 la sută, după ce în 2024 a scăzut cu 14,6 la sută. Creșterea peste așteptări a exporturilor a dus deja la o încetinire a creșterii deficitului de comerț exterior. Iar experții sunt din ce în ce mai înclinați să creadă că sectorul agricol a fost și rămâne atât o frână (în anii nefavorabili), cât și un motor al economiei, în funcție de circumstanțe.
Potrivit economistului Vladimir Golovatiuc, deși creșterea PIB în primele 9 luni ale anului 2025 nu a compensat, în general, declinul înregistrat în perioadele corespunzătoare ale anilor precedenți (PIB în ianuarie-septembrie 2025 este cu 2% mai mic decât PIB în primele 9 luni ale anului 2022), creșterea deficitului de comerț exterior încetinește.
„În perioada ianuarie-octombrie, deficitul de comerț exterior a fost de 5,8 miliarde de dolari, față de 4,5 miliarde de dolari în anul precedent, o creștere de 30,4%. Dar această creștere încetinește, față de 41% la sfârșitul primului trimestru și 38,7% în primele nouă luni. Motivul încetinirii constatate a fost creșterea superioară a exporturilor în perioada iulie-octombrie 2025 față de importuri. Și acest lucru nu poate fi considerat un fenomen sezonier, deoarece tendința opusă a fost observată anul trecut”, spune Vladimir Golovatiuc.
În același timp, după cum reiese din opinia expertului, problema deficitului comercial nu constă în deficitul comercial în sine, ci în volumul insuficient al exporturilor, care a depășit tendința descendentă.
„Exporturile în octombrie 2025 au crescut cu 23,7% și se poate afirma că pentru prima dată din T1 2023, declinul sectorului a fost depășit – în primele 10 luni ale anului 2025, exporturile au crescut cu 2,9%. În perioada iulie-octombrie, exporturile moldovenești au crescut lunar cu 22-24% față de anul trecut”, a spus expertul.
În general, pe parcursul celor 4 luni, exporturile au crescut cu 264,9 milioane de dolari (cu 23%). În același timp, exportul de produse agricole în formă proaspătă și procesată a crescut cu 2139 milioane de dolari (cu 50%). Deci, susține Vladimir Golovatiuc, mai mult de 80% din creșterea exporturilor în perioada iulie – octombrie 2025. – este reprezentată de produsele agricole. În T3 2025, producția agricolă brută a crescut cu 14,7% (inclusiv în producția vegetală – cu 22,5%), iar valoarea adăugată brută a crescut cu 15%.
„Acest lucru demonstrează încă o dată rolul pe care agricultura îl joacă în economia țării, fiind un sector prioritar strategic al economiei de-a lungul întregului lanț al valorii adăugate în economie, și ar trebui tratat în consecință”, consideră expertul.
Dar acest lucru nu este suficient! În ciuda succeselor din anul agricol curent, dependența economiei de situația din sectorul agricol ar trebui reconsiderată în favoarea creșterii ponderii prelucrării materiilor prime agricole și a creării condițiilor pentru exportul de produse alimentare cu valoare adăugată ridicată create în țară. Modelul actual de creștere economică și-a epuizat potențialul și trebuie regândit, afirmă Adrian Lupușor, director executiv al Expert Grup.
În 2024 și la începutul lui 2025, redresarea așteptată s-a transformat în recesiune. În 2024, cele mai pesimiste scenarii privind producția agricolă s-au materializat. Acest lucru, la rândul său, a afectat dinamica exporturilor de mărfuri (-13%). Chiar dacă excludem sectorul agricol, care a fost afectat de seceta de anul trecut, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce este mult mai puțin decât se aștepta”, analizează dinamica Expert Grup.
Nici acest an nu poate fi numit un an de descoperire, se arată în raportul organizației. În plus, în trimestrele 3 și 4 din 2024 și în primul trimestru din 2025, PIB-ul chiar a scăzut, marcând oficial intrarea într-o recesiune tehnică.
Singurele schimbări cu adevărat pozitive au fost o creștere a consumului gospodăriilor, precum și o creștere a activității de investiții. Cu toate acestea, acest lucru nu a fost suficient, iar creșterea consumului pe fondul stagnării sectorului industrial a condus la o creștere a importurilor și la o nouă deteriorare a balanței comerciale: de fapt, pentru fiecare euro de bunuri exportate există trei euro de bunuri importate (în cazul serviciilor situația este opusă: exporturile sunt de două ori mai mari decât importurile).
„Motivul fundamental pentru toate acestea este persistența unui model economic bazat pe costuri (în principal, costuri scăzute ale forței de muncă). Acest lucru, la rândul său, a dus la persistența unei economii cu valoare adăugată scăzută și cu un nivel scăzut de dezvoltare tehnologică. În consecință, programele și politicile guvernamentale ar trebui să acorde în mod activ prioritate atragerii investițiilor în activități economice care generează o valoare adăugată mai mare: prelucrarea materiilor prime locale, crearea și promovarea mărcilor locale, automatizarea și mecanizarea proceselor de producție în toate sectoarele economiei naționale”, spune directorul executiv al Expert Grup.
Cu toate acestea, nu există soluții rapide și ușoare pentru a atinge acest obiectiv. În condiții de deficit bugetar și de cont curent ridicat, mecanismele macroeconomice (de exemplu, devalorizarea monedei naționale sau alte măsuri de stimulare monetară etc.) pot fi utilizate doar pentru menținerea stabilității macrofinanciare.
În rest, este la latitudinea factorilor de decizie politică. Cu toate acestea, procesul decizional rămâne slab coordonat, consultările cu comunitatea de experți nu sunt pe deplin utilizate, iar dezechilibrul politic din parlament, în care inițiativele majorității prevalează, iar opoziția are o influență redusă, nu face decât să contribuie la caracterul haotic al deciziilor.
„În acest context, minimizarea influenței politice și a intereselor ascunse în gestionarea programelor de alocare relevante, eliminarea conflictelor de interese și creșterea transparenței cheltuielilor pe baza criteriilor de impact devin condiții esențiale pentru tranziția către o creștere economică durabilă”, a declarat Adrian Lupușor.
