Scrieți-ne, iar noi vom lua în considerare sugestiile și comentariile dumneavoastră.
Toate
Afaceri și companii
Agrobusiness & Vinificație
Art & Culture
Bănci și finanțe
Economia Moldovei
Economia mondială
Economie și drept
Economie verde
Energetică
Eurointegrare
Evenimente
Exclusiv Logos Press
Export & Import
Investiții și piețe
Oraș și regiuni
Politică și economie
Prima pagină
Pro Business
Punct de vedere
Retail & HoReCa
Societate
Sport și turism
Tehnologii și inovații
Turism
Articole
Investitorii „fug de riscuri” pe fondul amenințărilor lui Trump și al incertitudinii de la Bruxelles
Dacă Donald Trump își respectă promisiunea de a impune taxe vamale de 30 % asupra bunurilor din UE, întreprinderile europene vor trebui să își regândească întregul model de export, spun experții.
Cu cât omenirea află mai multe despre oceane, cu atât devine mai evident cât de puțin înțelegem cu adevărat despre ele. De exemplu, se crede că există de fapt de trei ori mai multe specii marine decât am identificat deja. Doar acest fapt ar trebui să ne facă să nu mai tratăm oceanul ca pe ceva evident.
Primul trimestru al anului 2025 este marcat de schimbări semnificative în structura importurilor de gaze către UE. Pentru prima dată, blocul cumpără mai mult gaz natural lichefiat (GNL) decât gaz prin conducte: 8,4 milioane de tone față de 8,2 milioane de tone, potrivit Eurostat.
La 10 iulie, Parlamentul European va vota asupra demisiei președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen și a întregii sale echipe. Un astfel de vot de neîncredere este foarte neobișnuit pentru UE. Dar, deși astfel de inițiative nu au avut niciodată succes, ele reprezintă cel mai puternic instrument de control al puterii executive în UE și, după cum arată istoria, schimbă dinamica politică de la Bruxelles.
Summitul NATO de la Haga, care tocmai s-a încheiat, a avut loc într-un moment de tensiune extremă. De la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a acuzat în mod repetat Europa că se hrănește din cheltuielile de apărare ale SUA, stârnind îngrijorări serioase cu privire la sănătatea alianței atlantice. Aceste temeri au fost amplificate de decizia lui Trump de a bombarda instalațiile nucleare iraniene cu doar trei zile înainte de summit, o decizie luată în coordonare cu Israelul și fără notificarea aliaților americani din NATO.
Pentru a mia oară, austeritatea fiscală a deschis ușa pentru partidele politice populiste. În Regatul Unit, Franța, Polonia și în alte țări, populiștii au avut succes criticând guvernele „responsabile fiscal” care au redus cheltuielile.
În primele patru luni ale anului 2025, 56 de cetățeni norvegieni au dezbătut modul în care vasta bogăție petrolieră a Norvegiei poate servi cel mai bine generațiilor actuale și viitoare – în țară și în străinătate. Spre deosebire de metodele tradiționale de luare a deciziilor, în care oficialii aleși și experții stabilesc politica, așa-numita Comisie pentru viitor (a doua adunare de acest tip din istoria Norvegiei) a permis cetățenilor obișnuiți, selectați printr-un proces reprezentativ și de cunoaștere, să facă recomandări în cadrul unor discuții în cunoștință de cauză.
Chiar înainte de atacul președintelui american Donald Trump asupra economiei globale, a existat nu numai o criză structurală, ci și o criză a valorilor care justificau și ghidau cândva cooperarea internațională. Rolul în declin al multilateralismului, adică al relațiilor multilaterale, se explică nu numai prin slăbirea organizațiilor internaționale și tensiunile geopolitice, ci și prin pierderea principiilor unificate ale cooperării internaționale, trecerea la unilateralism, diplomație tranzacțională și naționalism cu sumă zero.
Necesitatea unei reforme juridice în Moldova este evidentă pentru toată lumea. De asemenea, este inclusă în lista priorităților necondiționate ale țării în procesul de integrare europeană. Cu toate acestea, nu doar avocații și experții juridici, ci și politicienii, analiștii și reprezentanții societății civile sunt destul de critici atât față de metodele și obiectivele acestei reforme cheie, cât și față de rezultatele acesteia.
Cea de-a treia Conferință ONU privind oceanele s-a încheiat la Nisa cu multe realizări. Însă există, de asemenea, multe lucruri neterminate pe care lumea trebuie să le discute la Conferința ONU privind schimbările climatice din acest an (COP30) de la Belém, Brazilia.
La începutul lunii iunie, după ce și-a încheiat activitatea de „funcționar public special”, Ilon Musk a început aproape imediat să critice proiectul de lege al lui Donald Trump și al congresmenilor republicani cunoscut sub numele de „One Big Beautiful Bill”. Pachetul, care include cheltuieli mari pentru deficit și reduceri fiscale, ar falimenta America, a avertizat Musk, făcând apel la senatori și deputați să „ucidă acest proiect de lege”.
Pe fondul agravării crizei climatice, UE și Regatul Unit introduc treptat „mecanismul de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră” (CBAM pe scurt). Acestea îl prezintă drept un instrument-cheie care va corela comerțul cu politica climatică. Cu toate acestea, obiectivele ambițioase ale CBAM provoacă nemulțumiri tot mai mari.
În ultimele două luni, investitorii financiari au venit cu o nouă strategie de tranzacționare bazată pe o regulă simplă – TACO. Acesta este un acronim pentru expresia „Trump Always Chickens Out”, adică „Trump este întotdeauna speriat”. Președintele Americii amenință să impună taxe vamale uriașe asupra importurilor din țări prietene și ostile sau să îl demită pe președintele Rezervei Federale, dar apoi dă înapoi pentru că flagelul intransigent al pieței îl obligă să se disciplineze. Apoi Trump trece din nou la taxe vamale, iar apoi se retrage din nou.
Când cancelarul german Friedrich Merz a preluat mandatul la 6 mai 2025, puțini se așteptau la rapiditatea cu care a început să remodeleze politica externă a țării. Dar tonul s-a schimbat fără echivoc. Lunga eră de incertitudine strategică a Germaniei se apropie de sfârșit.
În Evul Mediu, de obicei doar bufonul curții îndrăznea să spună regelui un adevăr incomod. În SUA, sub curtea de fațadă a președintelui Donald Trump, care dorește să fie un monarh, piața obligațiunilor a preluat acest rol.
Se pare că situația economică globală se va înrăutăți – probabil mult mai mult – înainte de a exista vreo îmbunătățire.
Pentru cel puțin o vreme, SUA a renunțat la rolul său de lider al tranziției globale către energia curată. Președintele american Donald Trump nu numai că a anulat obiectivele privind energia curată stabilite de predecesorul său, dar refuză, de asemenea, să recunoască riscurile grave pentru sănătate, economie și securitate reprezentate de schimbările climatice chiar și pentru americani, ca să nu mai vorbim de aliații și partenerii tradiționali ai SUA în lume. Administrația Trump a ales să se concentreze pe revitalizarea industriei cărbunelui și pe creșterea exporturilor de petrol și gaze în încercarea de a obține „dominația energetică” asupra prietenilor și dușmanilor deopotrivă.
Executivul UE analizează în prezent planuri de urgență în cazul în care nu se va încheia un nou acord cu Ucraina înainte ca actualul sistem de scutire de taxe vamale să expire în mai puțin de o lună.
A numi climatul economic global actual „incert” este o subestimare a confuziei care a domnit în ultimele luni, în special după ce președintele american Donald Trump a introdus taxe de „zi de eliberare” la începutul lunii aprilie. El le-a suspendat aproape imediat, în timp ce piețele de capital (în special piața obligațiunilor din SUA) au intrat în haos. Dar nimeni, cu excepția poate a câtorva persoane din interior legate de administrație, nu știe dacă Trump va relua taxele în această vară (acestea sunt suspendate timp de 90 de zile în timp ce țările afectate încearcă să negocieze noi acorduri comerciale bilaterale cu SUA) sau dacă le va înlocui cu acorduri cu partenerii comerciali. Cu toate acestea, putem prezice o serie de consecințe ale politicilor lui Trump pentru economia americană și globală.
Războiul tarifelor lansat de președintele american Donald Trump este în plină desfășurare, iar investitorii din întreaga lume se întreabă: care va fi următoarea etapă a planului său de răsturnare a ordinii economice globale? Atenția multora se concentrează asupra așa-numitului „Acord Mar-a-Lago”. Acesta este un plan propus de Stephen Miran, președintele Consiliului de consilieri economici al lui Trump, de coordonare cu partenerii comerciali ai Americii pentru a slăbi dolarul.
